Cum pot sa le spun unor oameni/rude ca nu sunt genul de persoana sociabila,sunt anxioasa și nu vreau sa îmi fac prieteni?
Nași copilului meu insist continuu sa ii vizitam iar copilul nu se simte în largul lui cu ei,e și sensibil la răceli iar ei au copii la grădiniță mereu bolnavi. Când i-am pus de nași le-am menționat ca vrem pur și simplu pe cineva sa naseasca cipulul fara obligatii, doar sa nu cautam peste tot pe cineva dacă vor ei.Au fost de acord doar ca ei ar vrea acum sa fim prieteni de familie,sa merg eu în bârfe, sa duc copilul cu copii ei dar eu nu sunt genul lor de om.Eu nu am ce discuții sa dezvolt cu ei, eu am alt program și alta educație la copilul meu în comparație cu ei și nu simt sa coorelam de loc dar nu știu cum sa le spun fără sa se atace.
Un sfat?

Îți sugerez să fii sinceră și politicosă, dar și clară în ceea ce privește limitele tale. Poți să le spui ceva de genul:

„Apreciez că vreți să petrecem mai mult timp împreună, dar eu nu sunt genul de persoană sociabilă și mă simt mai confortabil cu un cerc mai restrâns de oameni. De asemenea, prefer să păstrez anumite limite în ceea ce privește interacțiunile, având în vedere programul meu și educația diferită pe care o am față de familia voastră. Sper că înțelegeți și că nu va afecta relația noastră ca nași."

Pai nu prea aveți cum decât direct, cu riscul de a-i deranja. Totuși, și eu sunt un pic mai retrasa de fel, nu rezonez cu toată lumea, dar cu toate astea mi-am ales nasi persoane cu care am subiecte de discuție. Soluția ar fi sa le spuneți adevarul.

Refuza invitatile sau spune-le verde in fata, e un chin intr-adevar sa stai langa oameni cu care nu ai interese comune.

Din felul cum ai scris enunțul asta zău ai probleme serioase cu exprimarea în limba romana *( dacă ești româncă )?
De ce mai alegi ca nași niște persoane cu care NU poți rezona sau comunica?
Când va creste mare copilul tău ce spui?
Ti-am ales niște nași de pe strada asa la plezneala sa te boteze cineva și pe tine...

Am avut alți nași în plan, dar nu știu ce s-a întâmplat.cu nașa ca a început sa o dea cotita.Au stat prost cu banii și deși le-am spus ca nu trebuie sa ofere nimic ca facem noi tot le-a fost jena.Asa ca i-am pus pe acestea fiind și tineri, având și ei copii cu gândul ca pe viitor când va fi mai mare poate era interacționeze cu ei, acum e mic de asa ceva dar asta nu prea înțeleg ei.Ea da exemplu de femei sociale ce au aceleași obiceiuri cu ei și merg pe acolo.Eu sunt mai grijulie cu copilul meu sa o spun pe direct și nu suport anumite lucuri (luat în brate deși copilul nu vrea, lipsa călduri din casa deși e iarna, copii mereu răciți ce stau dezbrăcați sau pe afara cu muci pe obraji și ce sar pe copilul meu, copii mai agitați un pic fata de al meu, faptul ca ii da sa mănânce dulciuri sau chestii de la ei și eu nu ii dau in afara de mâncarea mea sau a mamei mele etc).Ei se simt jigniți sau atacti dacă le spun asta.

Sunt din familie persoanele, dar nu atât de apropiați încât sa stam la cafele împreună.
Am pus o întrebare la care dacă poți răspunde primesc cu drag răspuns, întrebările suplimentare sau pe care le-ai pus tu sunt irelevante sincer.

N-ai avut de lucru să-ți faci nași la copii, sau să-i botezi. Este ca și împrumutul la bancă: vrei nu vrei, trebuie să plătești.
Apropie-te de Dumnezeu, și roagă-L în cuvintele tale ca El să te scoată din situația asta. Nu căuta să intervii tu, pentru că intervenția omului face mai mult rău decât bine, și vei ajunge să te certi cu oamenii.
Roagă-L pe Dumnezeu să intervină. Și vei vedea atunci minuni. Și nu căuta să ajuți cumva pe Dumnezeu, că-I vei strica planurile.

In primul rand nu inteleg de ce i-ati ales nasi, daca nu va intelegeti. Daca voi sunteti mai retrasi, nu izola si copilul. El are nevoie sa socializeze, nu il tine in casa. Va ajunge un adult fara prieteni si ii va fi greu sa se integreze in societate.
Mi-am dat seama ca voi chiar exagerati, in momentul in care ai spus ca mananca doar mancarea ta si a mamei tale si ca nu iti place daca cineva ii ofera dulciuri. Ideile tale sunt duse la extrem.
Daca totusi nu vreti sa mai tineti legatura cu nasii, refuza-ti-le toate invitatiile, nu mai luati legatura cu ei si pana la urma vor intelege, dar cred ca ar fi pacat.

Copilul are 1 an, ți se pare potrivit sa mănânce ciocolata și tâmpenii de genul? Îl duc în societate dar intr-e copii mai civilizati un pic, în parc nu neapărat prin casele oamenilor.
Da, ii dau mâncare doar de la mine și mama mea, ce e greșit? eu am făcut toxiinfecție alimentara mâncând la alții iar soțul helycobacter.Ti se pare anormal ca un copil de 1 an sa aibă o mâncare aparte pe care sa o mănânce, sau ți se pare anormal sa nu știu ce e în mâncarea unui copil de 1 an?
Plus de asta am stat luni de zile pe medicame te cu el în cauza răcelilor, insfarsit am resiti de un pic în coace sa nu îl mai infund cu antibiotic.Ti se pare anormal sa nu vreau sa îmi vad copilul chinuit ca alții își lasă copii bolnavi pe el fără sa le pese?

Ca si introvertit si anti social te inteleg. Lol eu cel mai rau urasc nuntiile sau cand trebuie sa socializez cu colegii de munca. Normălaii nu au cum sa te inteleaga. Mereu acelasi barfe, se pupa in dos unul pe altul cand sunt impreuna si se barfesc pe la spate. Acelasi laude despre bani si masini de zici ca sunt magnati dar au rate la bmw pe 10 ani nu stiu de unde mitul cu femeile sunt bârfitoare ca barbatii sunt mai barfitori ca femeile, absolut brutal. Cea mai buna distractie este sa stai la tine in casa si sa te uiti la filme sau sa iesi la o bere cu un prieten apropiat care stie cat esti de prajit dar si tu stii ca si el este prajit si nu aveti o problema cu asta.

Nu ai specificat ca are doar un an. Oricum esti foarte protectoare, iar copilul nu isi face imunitate. Nu il poti proteja la nesfarsit, va ajunge la gradinita, la scoala... Singura scuza pe care o ai, este ai un copil de doar un an.

Nu e scuza, am mai specificat în întrebare ca nu sunt genul de persoana sociabila.Si nu înțeleg dacă ai fost la mine,ai văzut copilul,ai vb cu noi de ce e nevoie sa merg și eu la tine iar?
Plus ca e nasa copilului nu a mea,ea dacă tot vrea sa fie atașată de copil deși nu i-am cerut obligatii,poate veni sa îl vadă.Dar cum se spunea și intr-o scriere pe net,nu sunt obligata sa stau sa fac poze și filmări copilului meu penteu ca vrei tu, sa ti-l duc la usa plocon ca vrei tu, sa te țin la curent cu fiecare lucru din viata copilului meu ca vrei tu. Vrei sa îl vezi, sa ii dai o bomboana suna-ma, intreaba-ma dacă sunt acasă și poți veni la copil si vorbim.Dar de acolo pana am face mie scandal ca nu stau cu copilul pe la tine pe la uși ca l-ai nășit tu intr-o înțelegere FARA OBLIGATII ci doar pentru ca am rămas fără nașii pe care ii pusesem e cale lunga.
Iar legat de imunitate, la cât de bolnav a fost pana cum cred ca mai are nevoie și de o pauza de la atâta imunitate.

Vin la mine,a fost ok dacă vor sa vadă copilul.Dar dacă ma pui sa ma îmbrac frumos,sa merg pe la tine pe acasă cu un copil mic după mine ca plânge,urla,nu ii convine și sa stam la bârfe la cafele nu ma simt bine și confortabil.
Încă aud și "a venit aia cu fica ei.", nu ma interesează de prieteniile lor, a trebuit sa îmi botez copilul, am specificat ca fără obligații vreau asta, au fost de acord și acum așteaptă sa ii duc eu zilnic copilul plocon la usa.

Totusi trebuie sa joci un pic de teatru, romanul si ortodoxia si cumetriile merg mana in mana. Sociatea in general este f*up rau de tot. Cand aveam vreo 22 de ani, lucram intr-un abator si un coleg de etnie roma m-a intrebat in cel mai serios mod ca de ce nu vin si eu imbracat in pantofi, pantaloni de stofa si camasa... da la munca la abator. Omul venea la costum si la vestiar se schimba in echipamentul de munca. Eu eram prea sarac si veneam in cele mai ieftine si casual haine dar curate. Imi muscam buzele ca sa nu rad pentru ca imi era frica de el, era cunoscut ca si bully si era si ditamai animalul. Asa ca i-am raspuns ca eu nu am costum

Anxietatea este o boala psihica foarte serioasa, care trebuie trata la Medicul Psihiatru, fiindca poate evolua si poate duce la boli foarte grave sau chiar sinucidere.
De ce nu mergi la un psihiatru sa ceri ajutorul?
Anxietatea ta iti afecteaza nu doar viata ta ci si a copilului tau, caruia ii vei creia numai probleme in viata, izolaandu-l de alti copii, total anormal la anii astia cand are atata nevoie de comunicare, de socializare, de joaca si interactiune cu alti copii.
Nu-ti condamna copilul la izolare si salbaticie, la o viata de calvar, ca-l poti pierde.

Invocă migrene

Posibil sunt genul de oameni manipulatori.
Nu este usor, dar nici imposibil sa impui anumite limite.
Pentru inceput invoci ceva probleme de sanatate, apoi incet, incet, iti impui punctul de vedere in ceea ce privește viata ta privată.
Ai putea sa le aduci la cunostinta ca doresti sa socializezi la interval de o luna si ca acesta va fi timpul in care va veti vedea sau comunica.
Daca devin toxici, poti pune stop si ii scoti definitiv din viata ta, daca nu iti rezerva spatiul privat.

Nu e cazul...ies cu el în parc, în societate dar am dreptul sa aleg în ce societate sa îl integrez.

Daca sunt va majoritatea romanilor incuiati care iau totul personal, in loc sa vada lucrurile realist, se vor ataca indiferent de ce le vei spune.
Nu te gandi cum s-ar simti ei, atat timp cat tu trebuie sa impui limite.
Spune-le ce ne-ai spus si noua, nu esti sociabila si nu te simti confortabil in anumite imprejurati. Nu vrei obligatii, nu vrei vizite.
Insa, ar fi ok sa rezolvi aceasta problema. Daca nu iti place de ei, intele perfect. Dar in general, daca esti anxioasa si nu doresti prieteni, ar fi ok sa schimbi asta