Cum să ne administrăm o situație când copilul îți tot dă exemple de alți părinți care fac altfel decât tine și e mereu nerecunoscător și nemulțumit la 38 de ani? mentionez ca noi am am facut tot ce am putut sa l educam bine,sa și asume responsabilități,l am ajutat sa și încheie studiile și să devină responsabil de viața lui, el totuși ne reproșează ca alți părinți au dat totul copiiilor și nu mai trăiesc pentru ei ci prin copii, mă întristează enorm aceasta situatie

Are vreun handicapat acel copil de 38 de ani?
Fiindca asa pare... cu cerintele astea total deplasate.
Dati-l afara din casa, sa-si faca viata cum vrea el, ca la 38 de ani nu mai este demult copil si nu mai aveti nici o obligatia sa intretineti un nesimtit profitor.

Înseamnă că și dv,la rândul dv,i-ati făcut la fel,i-ati reproșat alegerile,ați avut momente in care ați fost nemulțumit/ă și e clar de unde a preluat comportamentul.
E trist când se ajunge la astfel de situații,dar lucrurile se pot repara, asta daca lăsați din orgoliu și încercați să vă schimbați, pentru că dacă începeți să vă schimbați dv, se va schimba și el, nu peste noapte, dar în timp sigur.

Copilul are 38 de ani?
Psihiatru, psiholog, terapie.
Trebuie sa inceapa sa aiba incredere in el insusi si sa nu i mai fie teama de viata.

În primul rând trebuie să vă uitați la dvs. Ce semeni aia culegi, așchia nu sare departe de trunchi. Acest fel de comportament l-a învățat de undeva. Chiar și faptul că încă îl vedeți ca pe un copil la 38 de ani ar trebui să vă dea de gândit. Tratați-l ca pe un adult cum sunteți dvs nu îl luați ca pe un copil că nu mai este așa ceva de mult. Din păcate nu prea aveți ce să faceți decât să promiteți și să încercați să faceți mai bine, aceste reproșuri sunt deja instalate adânc în subconștientul lui fiind acolo din copilărie și îi va fi foarte greu să treacă peste. Dacă încă locuiți cu el încurajați-l să-și ia viața în piept și să se mute singur sau cu iubita, paradoxal dar această separare a copilului de părinte chiar ajută în cimentarea și stabilizarea relației dintre părinte copil, relație care trebuie să treacă la pasul următor pentru că copilul a crescut și a devenit adult, trebuind tratat ca atare.

Nu știu ce ar fi trebuit să primească un copil.

Pai încă sta cu voi la 38 de ani? Doamne Dumnezeule ferește el la 38 de ani încă îi face poftele si figurile mami și tati lui? Păi ce mai vrea ăsta de la voi viața? Pe ăsta dați-l afară nu-l mai administrați cu nimic ați investiit în ăsta cât un apartament cu 5 camere copil la 38 de ani?

Ăla e bărbat nu copil

Copilul este o fiică care a avut un mariaj nereușit,locuiește și muncește în alt oraș,nu i ajung banii deși câștigă bine, cheltuie mai mult decât câștigă, intră în datorii, nu prețuiește banul, nu cere de la noi dar îmi dă mereu exemple cum procedează alți parinti…

Copilul este o fiică care a avut un mariaj nereușit,locuiește și muncește în alt oraș,nu i ajung banii deși câștigă bine,cheltuie mai mult decât câștigă, intră în datorii, nu prețuiește banul, nu cere de la noi dar îmi dă mereu exemple cum procedează alți parinti…Se comportă ca un copil, nu vrea să se maturizeze