Cum să nu mă mai atașez de oameni? Care ar fi metodele?
Bună,
Cu timpul capeți experienta. Eu m-am atașat de mulți oameni nepotriviți, am suferit, dar am învățat. Suferința pe mine m-a transformat, în bine. Înveți sa citești oamenii, cu timpul o să-ți dai sema dacă merita să-l ții lângă tine sau nu. Nu știu câți ani ai, eu am 30 și am făcut atâtea alegeri proste și acum când ma uit înapoi zic pentru ce am suferit eu atât pentru, asta? Sau pentru aia, Doamne ce naiva am fost. Și uite asa înveți, o tipa mi-a zis odată, suferința înseamnă avansare. Un om care a suferit astăzi mâine este mai puternic. 
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Problema nu e ca te atașezi de oameni ci probabil cavte atasezi prea mult. Echilibrul emorional vine cand respectam poeuncile de baza ale Creatorulyu. Prima porunca, aceea deva-l iubi pe Creatorul nostru cel mai mulr, cu toata pasiunea nu e doar pruma porunca ci si prima noastra nevoie. Daca punem oameni pe locul intai, suntem dezamăgiti, raniti, idoatrizarea oamwnilo vine xu teaume direeoase. Daca vrei sa te vindeci, cere-ti iertare penteu idoatrizarea oamenilor, cere sânge Mantuitorull Hristos sa iti curateaaca mintea de aaceasta idolateie si cere putere si înțelepciune sa il iubești pe Dumnezeu cel mai mult si apoi pe oamwni. Citeste psalmii, acolo poti învață cum sa comunici cu El.
Răspunde
Încearcă să-i cunoști mai bine - să le vezi și partea ascunsă a personalității. După ce le vei descoperi schelete din dulap nu-ți va mai veni chef de a te atașa de "oameni".
Câinele de pe stradă pe care îl hrănești este de multe ori mai om decât cei care se pretind a fi oameni.
Ce bine a zis gabicule...cainele e om, omul e caine!
Răspunde 
NU trebuie sa te indepartezi de toti.
Doar de cei care iti fac rau, psihic sau fizic/verbal, sau in orice alt fel.
Un punct de inceput ar fi sa iti umpli timpul cu activitati care sa te tina ocupata o parte buna din zi.
Fie incerci sa te angajezi, fie cauti un ONG unde sa faci voluntariat, fie te inscrii intr-un club, asociatie de caritate.
Mergi la un psiholog sa îți explice cum sta treaba de fapt cu atașamentul și din ce cauza se întâmplă asta!
Spoiler alert:Rana de abandon cauzata de părinții tăi.
Faci ca mine, torni bautura in tine cu cisternele pana iti dezechilibreaza hormonii si nu mai simti nimic.
Cred că ai dreptate...
Mersi de idee!
)
Gluma gluma, dar vezi sa nu faci ca mine! asta e un viciu dat dracu, greu te mai lasi.
Eu nu-s cu băutura, dar sinceră să fiu...
Când singurătatea te pune la pământ și o simți din plin în fiecare zi, efectiv nu mai știi ce să mai faci și simți că o iei razna și fără băutură
Dar e ok, am înțeles.
Unii sunt singuri de ani buni, altii de o viata, n-a murit nimeni din asta. Eu nu mai am femeie, mi-am pierdut toti prietenii, am neamuri de rahat, nu am pe nimeni cu care sa ies la o ciorba si sa discut doua vorbe dar uite ca sunt tot aici si n-am murit, imi vad de treaba in continuare. Stiu ce naspa e ca de revelioane sa ciocnesti un pahar cu omul din oglinda pentru ca n-ai cu cine.
Încearcă să fi mai rece, mai indiferentă, ca să nu te atașezi. Totuși nu înțeleg de ce nu vrei să te implici emoțional asta e farmecul vieții, te ajută la evoluția personală, te atașezi, suferi, te atașezi suferi, și tot așa, în timpul asta învățând niște lecții importante, cum ar fi să îți gestionezi emoțiile mai bine, face parte din procesul de maturizare, trebuie sa fi puternică să știi să treci peste de fiecare dată.
Prima data este sa te diferentiezi de unitate. Sa nu mai fii una cu ei. Daca Heraclit spune ca nu exista identitate ci diferentiere, asa trebuie sa te distingi si tu, iar asta inseamna gandirea dialéctica si eristica ci nu pozitivista. Prin heurística si pozitivism dai unitate la ceea ce vrei tu sa intre in viata ta. Iar prin Cruce, eristica si dialectica dai moarte la ceea ce nu vrei sa intre in viata ta.
Nu se poate scapa de unitate ci doar de unitatea empírica. De unitatea trascendental nu poti scapa pentru ca esti fiinta aruncata in timp. Tu cu timpul esti una. Treaba este ca trebuie sa descoperi METODOLOGIA sa te intalnesti cu timpul trascendental. Cateodata usa nu se deschide prin amandoua parti ci doar dintr-o parte. Asta inseamna ca exista un sens, directie, traiectorie si drum.
Metodología spune ca exista mai multe drumuri. Nu putem sa traim fara COMUNICATIE. In oras exista un traseu, insa doar un drum (in sensul comunicatiei) duce la destin. Hipoteza ci nu simturile de duc la adevar. Judecata ajuta omul sa gandeasca logic. Oamenii JUDECA si rationeaza mai inainte de crearea pamantului nic nimic si simturi tradatoare. Judecata inseamna lógica si FORMALISM. La toti le arata albul si negrul.
Da vezi ca iti altereaza identitatea nu mai fii una cu ei pentru ca le vei da putere asupra ta. Daca iti pazesti simturile si iti scoti ochiul nu mai PRIMESTI IN INIMA ta pe oricine.
Constiinta este mai a priori decat lucrurile create din pamant. Nu tot timpul constiinta trebuie sa se SINTETIZEZE cu lucrurile din pamant. Poate sa le faca sa si moara cu cruce nu doar sa traiasca prin SINTEZA si unitate.
Daca nu mai vezi lucrurile próxime ci distantiate ele se pierd. Tu le dai putere cu procesul de atentie. Preocuparea si stersul raman in sufletul tau ca lucrurile materiale nu au suflet. Mai de pret este sufletul decat lucrurile materiale.
La ce oameni te referi? Colegi, amici, vecini sau rude?
Fiecare om în funcție de temperament, educație și vârstă își " SETEAZA " un anumit nivel de relaționare cu oamenii din jur!
Intr-un fel relaționează sau se
atasaza un tânăr de 18-20 de ani în alt fel unul de 35 sau 40 și altfel o persoana trecuta de 50 sau 60 de ani!
Sa citez un clasic în viata Silviu Prigoana : Dacă vrei un prieten îți iei un CAINE!
Mare ADEVAR!
Și eu sunt o fire care se atașează de oameni. Da, uneori și eu aș vrea să scap de asta, dar apoi stau și mă gândesc că poate asta mă definește pe mine ca persoană, deși este foarte greu în ziua de azi, deoarece oamenii sunt mai răi, dar cu toate astea nu am renunțat la firea mea.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
