Cum ti-ai petrece ultima zi alaturi de iubitul tau, daca ai sti ca urmeaza sa plece in strainatate pentru trei ani?
Daca ar fi vorba despre mine... S-a spus deja cam tot ce s-ar putea face in ultima zi impreuna - excursii, jocuri, dragoste, mese romantice, picnicuri. Este greu sa te gandesti ca trebuie sa indesi in ultima zi toate amintirile sa le ia cu el. Sunt convinsa ca amintirile il vor urmari si fara aceasta ultima zi. Iubirea noastra va avea un greu hop de trecut. S-ar putea sa nu reziste acestui test. S-ar putea ca aceasta ultima zi petrecuta impreuna sa fie ultima fericita, sau ultima impreuna ca si cuplu. Timpul este un inamic incredibil, iar distanta un altul. Deci sunt doi inamici care ar lupta contra noastra si a dragostei dintre noi. Este, desigur, foarte usor sa comunici, exista net, telefonie fixa si mobila - se ajunge usor dintr-un capat de lume intr-altul, daca sunt bani, dar toate presupun multa munca, sacrificii, frustrari. Poate ca n-as stii sa-mi aleg cel mai bine ultimele cuvinte si mi-ar parea rau, daca relatia s-ar termina, tocmai din cauza ca nu am rostit altele, ca nu am tacut cand eram nervoasa, ca nu am putut sa fiu langa el cand avea indoieli. Ochii care nu se vad se uita... Sau depinde cat de intensa este privirea lor?
Din pacate, desi cred sincer ca noi am fi perechea care ar reusi sa treaca peste acest obstacol, am si cateva exemple dintre prietenii nostri care au reusit sa amane inevitabilul aproape 3 ani ca apoi sa se desparta, fiecare urmand un alt curs al vietii. Probabil ca se iubesc, sau ca s-au iubit foarte mult, dar la nevoie nu au putut fi unul langa altul si incetul cu incetul s-au distantat unul de altul si sufleteste, nu doar geografic. El a gasit pe altcineva de care s-a atasat, care a avut nevoie de el...
Asta ar fi motivul pentru care eu, desi as privi cat mai senina si optimista problema si as incerca sa raman cat mai calma, totusi in suflet as privi aceasta zi ca pe ultima zi fericita. Daca as stii ca maine vine sfarsitul lumii ce as face? M-as distra la greu, as iubi profund, privind in ochii dragi, as pregati cele mai bune mancaruri si as asculta muzica de dragoste pentru ca de maine oricum nu mi-ar pasa sau n-as mai simti nimic. Nu inseamna ca as pune cruce relatiei, dar cred ca as simti ca ating o culme - iar dupa culme urmeaza o panta de coborare. Desigur ca exista si drumuri cu mai multe culmi si mai multe pante - depinde cat rezisti sa le strabati fara sa obosesti, fara sa te apuce dorul de un popas linistit, de un camin impreuna cu cineva. Mai exista si alt aspect - daca timpul este stabilit - ca e doar 3 ani inca este bine, dar odata ajuns si obisnuit cu viata acolo poate va vrea sa ramana acolo. Atunci s-ar pune problema daca suntem sau nu impreuna... Daca ma iubeste ar face tot ce poate sa fim impreuna si eu, desi mi-ar fi foarte greu, as accepta sa-l urmez. Asta, cred eu, ar fi singura rezolvare.
Poate ca nu ti-am raspuns la intrebare - m-as distra, as incerca sa disimulez ce simt, as rade si mi-as face planuri razand, as pune masa, as verifica daca sunt toate lucrurile in bagaje, as lacrima putin atunci cand el nu vede, as incerca sa fiu curajoasa si sa privesc optimist zicand ca mi-a trecut aproape jumate din viata si nici n-am simtit-o, deci cei trei ani vor fi floare la ureche... As face multe, multe poze... ca sa-i prind toate reactiile. As fi extrem de ingrijorata de ce ii se poate intampla pe drum, dar as avea grija sa nu-l obosesc cu asta, ca tot nu-l ajuta la nimic... M-as simti incredibil de singura si parasita cand as vedea geamantanele pregatite si pe el gata de drum. Si mi-as pastra marea majoritate a lacrimilor pentru cand va fi plecat...
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Pai stai linistita Ioana, se va gasi un barbat sa aiba grija de tine si nu ma judeca gresit, prietenul tau peste 3 ani va fi un alt barbat, schimbat iar tu nu-l vei mai simti ca in aceste momente. De ce trebuie sa plece? daca doreste sa fie cu tine nu ar trebui sa plece, insa... distanta ucide si ai sa vezi cum peste 3 ani n-o sa mai fiti impreuna. Pentru ultima noapte... discutati, lasati dragostea, nu se face cu o floare primavara.
CRED CA CEL MAI FRUMOS AR FII SA VA PETRECE TI TOATA ZIUA IMPREUNA UNUL IN BRATELE ALTUIA PLIMBANDU VA CA ACEST LUCRU SIGUR NU L VA UITA SI L VA AJUTA ATUNCI CAND II VA FI GREU SAU II VA FI DOR DE TINE AMINTIRILE FRUMOASE VOR RAMANE IAR TU VEI SIMTII ACELE IMBRATISARI MEREU CAND TE VEI GANDI LA EL IAR DE CATE ORI VEI TRECE PRIN ACELE LOCURI II VEI ADUCE AMINTE CATA IUBIRE ITI POARTA SI TI VA TRECE DORUL IAR SEARA O CINA ROMANTICA PE MALUL UNUI LAC SAU LA MARGINEA UNEI PADURI NUMAI VOI DOI
Pai depinde in mare masura de ce am stabilit anterior legat de relatia noastra. Daca am hotarat sa ne asteptam cei 3 ani si sa incercam sa mentinem relatia, mi-as petrece acea zi incercand sa creez amintiri din care sa ne hranim amandoi in perioada imediat urmatoare, adica l-as intreba si pe el ce isi doreste, cum ar arata in mod ideal acea zi pentru el si as incerca sa impac dorintele mele si ale lui.
Pe de alta parte, daca e vorba de ultima zi din relatia noastra, as prefera sa nu prelungesc agonia si mi-as lua un ramas bun cat mai scurt, incercand sa pastrez doar amintirile placute. asta presupunand ca as mai fi in stare de orice efort de vointa intr-o astfel de situatie...
Pai eu as pleca impreuna cu el insa daca problema se pune asa cred ca sa incerca sa-i fac acea zi foarte speciala! si anume:dimineata am servi micul-dejun preparat de mine la pat uitandu-ne la mici filmulete facute de noi la petrceri etc etc, apoi ne-am trezi am face dus togheter, apoi am merge sa "shoppinguim" putin un cadou pentru el, de preferabil in mall, am face opoza din aceea rapida amintire din acea zi, apoi am merge intr-un parc de distractii unde am incerca cateva senzatii tari sai am pleca, apoi am merge la un film suuuper romantic in care sa ne regasim cu personajele, am merge apoi pana acasa de mana, cand am ajunge l-as pune sa se duca in dormitor ca sa pot sa-i pregatesc o cina romantica la lumina lumanarilor, continuarea e evidenta! si apoi cand ar pleca la aeroport unde misa lua la revedere in cel mai romantic mod cu putinta de exemplu i-as face o declaratie la microfon sau i-as face o surpriza cumparandumi un bilet pentru a pleca cu el...etc st multe variante.
Bp raspunde:
păi aș face în modul următor: în primul rând aș fixa alarma la telefon la ora la care trebuie să ne despărțim, și l-aș ajuta să-și facă bagajul. Pentru că am pus alarma să sune, încerc să nu mă panichez, și să mă gândesc ce am face dacă aceasta ar fi o zi obișnuită, ca oricare alta, și vom face... exact ce facem de obicei. Va fi o zi frumoasă, în care noțiunea timpului nu va mai conta! (amintiți-vă că putem sta liniștiți, pentru că am pus alarma să sune). Va fi o zi ca toate celelalte zile pe care le-am petrecut împreună, fără complicații și alte extravaganțe, și pentru aceasta va fi cu atât mai deosebită și mai specială.
Pai in cazul meu ar fi prietena care ar pleca... daca este irevocabila solutia de a pleca atunci cred ca as incepe sa contez pe fiecare secunda ...deci asta inseamna ca mas trezi cat pot de dimineata si i-as face micul dejun... (sarind peste detaliile despre toaleta mea si toatea alea) as trezo cu un sarut cu buzele reci... pentru a ii arata cum vor fi fara ea...(mentionand aici ca femeile si somnul is mai dulci dimineata :X) apoi cred ca as aduce micul dejun in pat sa il serveasca dar ea sa fie in bratele mele si sa o hranesc eu; D... dupa micul dejun o bataie cu perne ar fi de neuitat apoi... vom merge intr-un parca... verde si totul sa fie de neuitat plimbare pana la ora 12 cam asa prin parca pe la inghetata oriunde... la ora 12 pranzul intr-un restaurant frantuzesc sau mai bine pe o terasa ...cat mai in centrul orasului sa vada zgomotul si nelinistea din noi in acesti 3 ani in care va fi plecat(a)dupa pranz poate o comedie la cinema ...sa-si aminteasca cu drag si zambet pe buze zilele de acasa... dupa film acasa... un dus... si pregatirile de seara... spre seara ...la un restaurant romantic... la o cina romantica cu lumanari si uleiuri parfumate...sa-si aminteasca de focul dragoste dintre voi 2
dupa cina o plimbare agale pe malul unui lac... ape ceva linistit sa simta golul pe care il lasa... iar apoi acasa va urma o noapte de dragoste si amor de neuitat ...pentru a incerca si ultima data sa se razgandeasca. sper sa te poata ajuta aceste randuri si cum zicea "cineva" Love is in the air...
Pai mai Ioana.Prietenul tau nu merita nimic pentru ca daca el te-ar iubi mult te-ar lua si pe tine cu el.Asa ca invata-l minte lasandu-l balta in ultima zi.
Eu una sincer as pleca cu el...pentru ca 3 ani e prea mult si fiecare persoana are nevoie de cineva aproape...
Daca eu as fi in aceasta situatie mi-as petrece ultima zi alaturi de iubitul meu intr-o calatorie cu vaporul pe mare, iar seara sa privim apusul ascultand o melodie de dragoste, ar fi un moment de neuitat 
Se pare ca intrebarea este adresata exclusiv femeilor.
Insa a-si vrea sa raspund si eu, in calitate de barbat.
Daca a-si fi "ea" probabil ca a-si incerca sa-i dau foarte multa atentie si cel mai important, sa-i dau impresia ca acea zi este cea mai lunga si totodata cea mai deosebita din viata lui. Acum ma pun pe mine in postura circumstantelor si cred ca ar fi suficient sa stiu ca ar fi excelent ca relatia sa dureze si dupa 3 ani, care vor fi foarte grei din privinta unei relatii, casnicii.
PS: eu cred ca o relatie dar o intr-adevar o adevarata si sincera relatie, poate rezista in orice circumstante.
Mie, mi-ar fi suficient sa vad ca ea ma sprijina in toti acesti 3 ani.
Pai chiar ar fi ultima zi cu el...3 ani... e cam mult. dragostea "on line" nu prea tine... ori ne despartim ori plec cu el...parerea mea...
Pai m-as trezi de dimineata, i-as face micul dejun si cafeaua as astepta sa se trezeasca si el dupa ce am manca as merge la mare m-a s duce la o pizzerie am manca si seara m-as duce pe plasa as face un fos si as face dragose cu el tooata noaptea acolo:X
3 ani? E dificil sa tii o relatie la distanta pentru trei ani. Poate chiar imposibil, ispitele apar la orice colt.
As incepe probabil cu un mic dejun in pat, asa cum stiu ca-i place, cu mancare facuta de mine. In cafea as presara putina dragoste iar painea as unge-o cu multa multa afectiune acompaniata apoi de pasiune.
L-as tine langa mine apoi in pat pana in amiaz si apoi am merge sa facem lucrurile simple care inseamna insa mult pentru noi. O plimbare in parc, un ceai intr-o ceainarie cocheta... Spre seara am sta sa privim apusul de pe o cladire cat mai inalta, iar apoi el m-ar saruta lung, m-ar privi zambitor si dulce in ochi si mi-ar spune din nou:"Nu vreau sa plec!" si apoi ne-am saruta pentru a mia oara. L-as conduce la aeroport, dar stie ca nu suport despartirile astea atat, atat de dureroase asa ca probabil ar trece intai pe la o prietena de-a mea pentru a chema-o cu noi, pentru a-mi fi mai usor, iar mai apoi sa plecam la aeroport.
In taxi ar sta doar cu privirea la mine, m-ar magaia usor pe fata si apoi s-ar juca putin in parul meu. Inainte sa se urce in avion, i-as spune pentru ultima oara ca-l iubesc si ca imi pare rau ca povestea noastra nu poate continua. I-as ura mult succes si i-as promite ca voi avea grija de mine, asa cum el m-a rugat. El s-ar urca in avion si zambitor s-ar mai intoarce inca o data pentru a-mi zambi increzator iar eu mi-as sterge lacrima din coltul ochiului. Povestea merge mai departe... Cu un al El si o alta Ea.
Asta e doar un mod... imaginat. Real insa, nu putem stii cum am reactiona!
Va fi o zi obisnuita si aia si cele ce vor urma, atat timp cat exista niste canale de comunicare si solutii sigur nu ii vei simti lista. deci, nimic special.
Hmmm...cred ca as vrea sa-l tin in brate toata ziua...si sa ne aducem aminte de toate clipele frumoase petrecute impreuna.
As vrea sa vorbim despre viitorul nostru, daca va mai fi ceva intre noi atunci cand el este departe... iar voi, daca va iubiti sincer si aveti incredere unul in celalalt ar fi foarte frumos daca v-ati casatori si ai pleca si tu cu el, in luna de miere
E greu. E intr-adevar greu sa privesti persoana iubita cum pleaca de langa tine chiar si spre mai bine, cum banuiesc ca este cazul prietenului ioanei. E greu si in acel moment iti dai seama cate lucruri ai sa ii spui, cate ai sa ii dai ca amintire, cate ii datorezi lui si cate vrei sa ii datorezi in continuare.
O zi e atat de scurta, cu atat mai mult cu cat stii ca dupa ea vin 3 ani, 1095 de zile de distanta… ce as face?
M-as bucura de razele de soare de pe chipul iubitului meu din fiecare dimineata petrecuta impreuna, m-as bucura sa-l privesc cum doarme linistit in patul meu, al nostru. As profita de ultima zi impreuna sa ma bucur de el si de noi ca in prima zi de iubire. As face poze. O suta, o mie, cu fiecare clipa, fiecare secunda din acea zi, le-as printa pe toate in dublu exemplar, cu al meu as tapeta un perete intreg, iar pe celalalt i l-as trimite iubitului meu.
Mi-as infunda fata in parul lui, l-as trezi imbratisandu-l usor si i-as saruta fiecare centimetru al corpului. L-as strange in brate ca pentru a imprima in pielea lui si a mea aroma si amprenta pielii celuilalt.
As iesi in soare, la iarba verde, m-as bucura ca un copil de tot si toate, am cumpara vata de zahar, am merge cu barca, am alerga pe strazile linistite din centrul capitalei, am admira lumea si ne-am aduce aminte de fiecare amintire memorabila impreuna din fiecare loc vizitat. L-as saruta neanuntat, la un colt de strada, la intrarea in metrou, la casa cand cumparam un suc…
As sta pe o banca in parc impreuna cu el si i-as asculta respiratia, ca pentru a mi-o aminti ulterior („I remember the sound of your heart." – cum zic cei de la Hooverphonic).
Acasa, am gati impreuna, cu un pahar de vin langa noi si cu muzica clasica sau ambientala in fundal. Ne-am imbraca ca elegant, am elibera toata sufrageria de lucruri inutile, am muta tot incat sa eliberam din spatiu. Am stinge luminile sau le-am slabi intensitatea, am aprinde lumanari pe masa, in colturile camerelor, la geam. Am cina romantic, linistiti, am rade la amintiri diverse si am suspina cu gandul la despartire. Dupa cina, am dansa impreuna cateva minute in sir cu acea dorinta absurda a tinerilor indragostiti ca timpul sa nu mai curga. Iar apoi din sărutări continue printre lacrimi, am face dragoste şi am rămâne îmbrăţişaţi, dezmierdându-ne fiecare centimentru de piele.
Asta as vrea sa fac, sa ma bucur de fiecare clipa ramasa cu el.
Scriind acest raspuns m-a apucat o neexplicata tristete. Este intr-adevar foarte greu sa fi pus in situatia de a-ti lua ramas bun de la persoana iubita.
In primul rand i-as spune cat de mult il iubesc, nu ca nu ar stii dar e bine sa zici, nu prea des ca atunci cand zici prea des nu prea mai are farmec. M-asa duce cu el la Biserica si l-as pune sa jure ca nu ma uita si ca se va intoarce cat mai repede acasa si ca distanta nu ne va desparti ba mai tare ne-ar uni. I-as spune ca atunci cand se intoarce inapoi ne vom casatori si cum iubitul meu isi doreste mult asta sigur nu v-a mai sta 3 ani acolo.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
