Daca aflati de la familia voastra ca sunteti adoptatsi ca parintii vostri naturali au facut o intelegere sa nu se afle nicioadata, cum ati reactiona?
Eu nu sunt adoptata dar, stiu sigur ca parintii care adopta un copil isi doresc mult acel copil si ca urmare, se preocupa sa-l educe, sa-l creasca si il iubesc ca si cum ar fi copilul lor propriu, pe copilul infiat. Daca eu as afla acest lucru de la parintii mei adoptivi ca, dupa ce m-am nascut ei m-au infiat, le-as multumi pentru ca au avut grija de mine si i-as asigura ca si eu la randul meu ii iubesc mult si le sunt recunoscatoare pentru faptul ca mi-au oferit un camin singur si m-au ajutat sa devin om.
Nu cred ca as tanji dupa parintii naturali pentru ca, ei s-au distantat de mine, din motivele de ei stiute, si n-as vrea sa le inoportunez viata, cautandu-i.
Daca tu esti in situatia descrisa in intrebare, poti sa te consideri un om fericit ca, cineva a avut grija de tine ca si de propriul lor copil si te-au ajutat sa devii persoana fermecatoare care esti astazi.
Nu trebuie sa te simti nedorita, pentru ca parinti iti sunt aceia care te-au crescut pentru ca, ei n-au dormit noptile cand ai fost mica si plangeai sau cand erai bolnava, ei ti-au dat dragostea lor si te-au ajutat sa pricepi viata, prin exemplele proprii, ei fiind cei care ti-au sters lacrimile cand ai fost necejita si tot ei te-au mangaiat atunci cand ti-a fost greu. Mergi mai departe, viata este minunata si ajuta-i pe parintii tai adoptivi sa inteleaga ca, ei pentru tine sunt cei mai minunati oameni din lume si ca, tu esti mandra ca esti fiica lor. Multa sanatate si mult succes in viata.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Eu una i-as aprecia ca m-au crescut cum au putut ei pana acum, as cere mai multe informatii despre parintii mei naturali...asa sa stiu si eu ca nu m-am nascut dintr-un criminal.As incerca sa-i caut sa le cer o exlplicatie, daca nu sunt de gasit...imi dau si eu seama ce hal de parinti au fost si ei 
mi-as vedea de viata mea si e clar ca o sa-i respect mult mai mult pe parintii mei adoptivi:
1. m-au crescut
2. nu eram copilul lor, deci nu trebuia sa le pese atat de mult, dar totusi au facut-o si sunt persoana pe care o vad atatia oameni pe strada
sanatate
xoxooo, mary 
Răspunde
Daca cei care mi=ar fi adus la cunostinta ca sunt un copil adoptat ar fi parintii adoptivi, m-as intreba de ce au facut asta, mai ales ca intelegerea a existat.Cunosc cativa copii care au aflat ca sunt adoptati dar niciodata din gura parintilor adoptivi ci din cea a unor vecini sau cunoscuti"binevoitori". Cunosc, de asemenea, o familie care a schimbat orasul cand au adoptat un copil numai pentru a nu se expune unei asemenea situatii...Nu inteleg de ce parintii adoptivi te-au informat chiar ei ca nu esti copilul lor natural... poate au vrut sa nu afli de la altii. Uneori o mai fac atunci cand sunt nemultumiti de comportarea copilului. Oricum, daca ei se poarta frumos cu tine, daca sunt grijulii si afectuosi, nimic din atitudinea ta n-ar trebui sa se schimbe.Pana la urma, multumeste-le unora ca te-au adus pe lume chiar daca n-au avut mijloacele sa te si creasca si celorlalti ca au grija de tine. Daca lucrurile merg bine esti in situatia fericita a copilului cu patru parinti iubitori...
EO as incepe sa'mi caut parinti naturali ( numele mamei il voi gasi sigur la maternitatea unde se presupune ca as fi fost nascuta) si le'as multumi parintilor adoptivi pentru toot ce au facut pentru. mine
Iti sunt parinti cei ce te-au crescut, te-au educat si teau iubit! Si daca dintr-un oarecare motiv parintii tai biologici nau vrut un copil atunci dumnezeu ti-a facut un cadou dinduti parintii adoptivi care sigur teau iubit mult, asa ca ar trebui sa le fii recunoscator si sa te bucuri ca ai o familie si un camin!
Multi copii viseaza la o familie si la ceea ce ai avut tu, asa ca ai grija sa nu-i pierzi!
Iar parintii biologici poate nici nu merita gasiti!
Fa asa cum iti dicteza inima si mintea! Succes!
Sincer habar n`am pentru ca nu sunt adoptata si stiu sigur
.insa i`as fi vesnic recunoscatoare familiei care m`a crescut si nu mi-as cauta mama pentru ca consider ca nu ma merita daca m`a abandonat ( poate as cauta`o doar ca sa ii arat ca am crescut si fara ajutorul ei si nu vreau sa stiu nimic de ea pentru ca odata ce ea s`a distrat facandu`ma avea obligatia sa ma creasca.
Pai, cred ca as avea un soc, dar cred ca nu mi-as respinge parintii adoptivi, si as face o recapitulare a vietii mele de pana atunci, as face asta pentru a-mi mai demonstra odata ca parinti sunt cei care te cresc, nu cei care iti dau viata si te lasa ca pe o jucarie stricata!
Daca ai fost si esti fericita linga cei care te au crescut nu trebuie sa ti pui aceasta intrebare pentru ca parintii tai naturali ori nu au avut posibilitate si atunci au recurs la aceasta solutie ori nu te au vrut si atunci de ce te mai gindesti la ei. aoriucum sint sigura ca tu nu poti sa ai sentimente fata de ceilalti atit timp cit nu iai stiut pina acum si daca sunteti o familie fericita ok mergi mai departe
Poate mi-as pune intrebari dar pentru mine cei care m-au crescut si s-au chinuit sa-mi ofere tot ce-mi puteau oferi ar fi parintii mei. Indiferent de intelegerea facuta ei aveau obligatia sa-ti spuna despre faptul ca esti infiata. Crezi ca daca ai fi aflat de la straini te-ai fi simtit mai bine? Probabil nu ai mai fi putut avea incredere in parintii tai. Eu zic sa-ti iubesti parintii in continuare sa-i respecti si sa-i asculti si sa continui sa ii consideri parintii tai pentru ca nu cei care te-au facut iti sunt parinti ci cei care te-au crescut.
I-as cauta si i-as intreba; daca eram o povara? de ce ma-ti facut? si daca ma-ti lasat, fara mine va-ti scos? ati reusit si voi ceva? ca eu da, am supravietuit.si i-as respecta mult pe cei ce m-au crescut.de fapt aia sunt parintii adevarati.fiindca ai dat de doua trei ori din c.r nu poti fi tata, si fiindca te-a purtat 9 luni in pantece, asa face orice mama surogat, deci nu e mama decat biologic.
Eu sincer asi fi bucuroasa ca am o familie si ca parinti care mau adoptat tin la mine
Si eu am fost adoptata de la 1 saptamana... pentru mine mama ma facaut mama m-a crescut. consider ca tot mama adoptiva ma nascut, desigur cand am aflat am plans, am stat inchisa din cauza socului, intr-o zi mam enervat, m-am dus la prietena mea ca mai buna, am cautat un pistol ca sai trag mamei bilogice un glont in cap... minte de copil, bine ca ma oprit iubitul ca altfel... vai si amar de omenire... si asa am spart tabloul
Buna Georgiana am 17 ani si cateva luni si am aflat tot asa de cateva zile, ca sunt adoptata dar faptul ca am aflat acest lucru nu ma schimbat cu nimic chiar mi-a deschis ochii sa apreciez foarte mult tot ce au facut pentru mine.Si mai ales daca nu ar fi fost ei poate eram pe drumuri.Bineinteles ca am fost si eu socata dar m-am gandit ca nu prea as avea de ce si i-am spus mamei mele ca pe mine nu ma intereseaza lucru asta din moment ce eu cand am deschis ochii pe ea am vazut-o, pentru mine ea e mama mea in sufletul meu si asta conteaza! Ce pot sa spun trebuie sa le fii cat mai recunoscatoare te pup dulce ai grija de tine:*.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
