Sincer sa iti zic mama ma nascut bolnava medicii spuneau mamei mele si tatalui ca voi fi invalid ca n-am sa pot merge si ca voi fi cum se zice ca o leguma mama ma nascut si intr-adevar nu aveam sanse trebuia sa ma interneze in alt spital si pe drum mi se oprea inima de 3 sau 4 ori parintii mei erau distrusi cind ma vedeau micuta c in plus la asta eram vinata la culoare...dar uite ca dumnezeu a facut o minune si sunt sanatoasa nu am deloc dereglari fizice sau psihice.mamica zile intregi se ruga la dumnezeu sa fiu sanatoasa atunci slabise foarte tare mama era distrusa.m-a lasat in viata. asaca si eu sunt pentru viata si nu as face avort.
Sunt un el dar cu siguranţă aş face presiuni asurpa soţiei mele să avorteze.
Dacă se încăpăţânează să nu avorteze, divorţez şi în instanţă îmi revoc dreptul de părinte.
Enigma: Scuză-mă dar eu prefer siguranţa în dauna credinţei oarbe şi ilogice.
Dacă şansele să iasă sănătos sunt de 20-30%, eu unul prefer să NU îmi asum riscul. De ce-aş face asta?
Îmi menţin poziţia exprimată mai sus şi, ca să-ţi răspund la întrebare, chiar dacă-l naşte sănătos, în mod cert va fi susceptibil la probleme grave pe parcursul vieţii. Presupunând un astfel de scenariu, eu mi-aş menţine poziţia de nerecunoaştere parentală şi aş refuza categoric să plătesc pensie alimentară pentru un copil pe care nu l-am dorit!
Ah... şi parcă am spus o dată că-s un "el". De ce-mi sugerez să vorbesc cu "soţul" meu?
Bună.
Dacă sarcina nu este avansată, întrerupere de sarcină la cerere, decât vai de doi mai bine vai de unul!
Copilul venit pe lume va trăi cu povara în spate alături de părinții/părinte.
Exclus "executarea" lui la naștere, pruncucidere!
Pa, pa.
@kongeriket, prea dur. o_O
Si apoi, daca va fi sanatos?
Sau daca l-ai chinuii toata viata?
Sunt intrebari pe care trebuie sa ti le pui.
Te sfatuiesc sa te gandesti mai bine, si sa te gandesti impreuna cu sotul tau ce ar fi mai bine sa faceti.
Luati o decizie impreuna!
Bafta! :]
Este o incercare care depinde de tine, trebuie sa fii puternica, nu stii ce se poate intampla, cel mai bine ar fi sa il nasti. Da-i o sansa la viata.
Avort, normal! Pentru ce sa se chinuie toata viata si o sa chinuie si pe cei din jurul lui, nu fizic ci psihic, categoric nu ar trebui nacut, punete in locul lui, ai prefera sa nu fii sau sa te chinui toata viata?
Mi se face rau cand va aud cu credinta voastra, multi viteji se arata dupa razboi, va zud "pastreaza-l poate D-zeu gaseste leac" bine zis, "poate" si daca nu gaseste? te chinui tu ala care mananci **** din gura sa creasca copilu? Usor de zis, la vorbe si la dat sfaturi suntem toti buni, da nu te chinui tu cu el toata viata sa-l cresti si sa ai grija de el si sa cazi in depresii, peste un avort treci si te imapci cu gandul, multa lume avorteaza, nu vad care ar fi problema, suntem in sec 21, trezitiva!
Cunosc cazuri de diagnostice gresite, de copii sanatosi avortati si invers.Este greu sa decizi in asemenea situatii.
As avorta e pentru binele lui consider ca e mai bine decat sa se chinuie toata viata.
Poi daca as fi in locul nu as avorta. si as face tot ce pot ca sa ii fie bine copilului! sper ca te-am ajutat :*
Punete in locul copilului, tu in locul lui sa ai o problema tu ce ai alege sa te nasti si sa stai cu o malformatie sau sa mori
TU, TU, TU in locul copilului ce ai alege, ai vrea sa traiesti?
Eu una l-as pastra, cine stie? poate Dumnezeu face o minune si poate se gaseste un leac pentru boala lui... daca as avorta cred ca as ramane toata viata cu sechele...m-as gandi non stop la ce s-ar fi intamplat daca as fi nascut, cum ar fi aratat si cat se chinuie acum sufletul lui in iad din cauza mea. As regreta toata viata daca as face un avort! SINCER!
Cum mama mea mi-a dat sansa si dreptul la viata, eu de ce sa nu ii dau si lui aceste drepturi?
A nu se intelege gresit...e doar o intrebare nu sunt gravida ca am vazut ca unii au pomenit in raspunsuri de chestia asta
stefana1995 întreabă: