Daca v-ati dori din tot sufletul sa va mutati cu persoana iubita si parintii vostrii nu prea ar fi de acord, dar nici nu v-ar spune un motiv concret, ce ati face? :-s

Le-as explica la ai mei cum sta treaba, ca asta e dorinta mea si ca nu prea au cum sa mi-o schimbe
evident, aici mai depinde si de varsta "porumbeilor"

Le-as explica de ce iubesc acea persoana si de ce vreau sa ma mut cu ea si le-as spune ca niste parinti iubitori ar trebui sa ma sustina in ceea ce fac si sa imi vrea fericirea, le-as spune si ca fericirea mea tine de a locui cu acea persoana.Depinde si de varsta pe care as avea-o, nici intr-un caz nu as face asta acum, cand nici nu am terminat liceul.

Depinde la ce varsta doresti aceasta mutare, daca ambele persoane sunt majore si se pot intretine, nu cred ca s-ar impune parintii. In cazul in care situatia este opusa celei prezentate mai sus, mi se pare normal ca parintii sa nu fie de acord, e o masura de circumspectie pe care si-o iau. Daca as fi o persoana matura, realizata, care produce si nu un parazit, nu cred ca s-ar opune la vreo decizie de-a mea. Banuiesc ca asa sunt toti parintii.

Poate ti-as da un raspuns mai sigur daca sai sti cati ani ai, dar daca esti mica de ani si nu esti pe contul tau sa ai un serviciu si niste bani din ce trai nu o face.gandeste de doua ori inainte sa faci pasul asta, cred ca parintii tai au un motiv de nu te lasa, cred ca iti vor binele.

M-as pune cu burta pe carte, sau mi-as cauta un servici ca sa ma intretin singura si sa imi pot inchiria o garsoniera, le-as demonstra ca pot sa ma descurc singura!

As vorbi cu parintii mei. Le-as spune ca vreau sa vorbim pe acest subiect, sa aflu parerea lor pentru ca asta conteaza foarte mult pentru mine. Le-as spune ca indiferent daca eu ma mut ei vor ramane mereu parintii mei si ii voi iubi la fel de mult. Si ca vreau sa fac pasul acesta pentru ca o iubesc si pe ea si e normal sa vreau sa fim impreuna.
Aceasta situatie difera in functie de varsta partenerilor si de situatia materiala. Un parinte de obicei nu te lasa sa faci acest pas cand esti prea mic sau cand le e teama ca soarta aceea iti va fi plina de neajunsuri.

Chiar tu spuneai intr-o postare anterioara ce motiv au. Citez:"a inceput sa ma jigneasca din ce in ce mai des si fara motiv" sau "trebuie sa isi verse nervii atunci cand gresesc". Atunci intrebai daca sa mai ii accepti asa comportament. S-a schimbat atat de mult? Ei stiu proverbul cu lupul si ii cred ca sunt sceptici. Poti sa te muti cu el ca sa te convingi daca merge ralatia si are viitor sau nu.

El are 23 si eu am 19 ani, nu sunt mica, stiu ce spun si ce vreau...tocmai de asta nu ii inteleg pe ai mei
multumesc mult pentru raspunsuri :*

Toate raspunsurile au fost bune...nu ma pot decide cui sa ii ofer fundita imi pare rau :*