Eu nu am gandit asa,deoarece in orice familie,oricat de parfecta ar parea,exista si neintelegeri, cat de mici, dar exista.Sunt multumita de parintii mei, insa sunt constienta ca exista altii mult mai intelegatori etc.Insa ii iubesc si nu i-as da pe nimic in lume.
Sall. Da. Intradevar, de multe ori. Dar, o data cu varsta ne schimbam si atitudinea si gandirea. De cele mai multe ori, aparentele insala. Una este ce vedem alta este realitatea. De acea este bine sa ne multumim cu ce avem si sa cautam sa ne intelegem pe noi insine, si dupa acea sa judecam pe altii. Pa!
Mereu mi s-a intamplat sa vad la altii ce nu am eu... . Dar la mine cam asa sta treaba: asa cum vad eu calitati la alti parinti si le tot reprosez alor mei ca nu sunt si ei ca altii... asa imi zic si ai mei de alti copii!
Eu am o prietena care are o familie genialaaaaa. Nu doar din punctul asta de vedere, ca se inteleg. Ca pana la urma tot mai apar certuri si nici despre parintii mei nu pot spune ca nu se inteleg. Doar ca familia ei e pur si simplu geniala. Si da, as vrea sa am o familia ca aia, dar nu exact aia. As vrea sa fie tot familia mea, doar ca altfel, nu schimbari majore.
Dar cunosc si cazuri mai putin fericite, asa ca imi dau seama ca putea fi mult mai rau.