De ce femeile abuzate de sotii lor nu se pot desprinde de acestia si se lasa umilite la nesfarsit?

Eu nu cred ca nu se pot desprinde de ei.Cred ca le e frica sa o faca.

Eu cred, desi nu am experienta, ca nu vor sa lase o casnicie asa usor si spera ca sotii lor se vor schimba si o sa isi ceara scuze de la ele.Si daca isi iubesc sotii atunci se tin de ei.Eu una nu i-as permite nimanui sa dea in mine sau sa ma umileasca. I-as spune ce am pe suflet, iar daca atat as insemna pentru el sa nu inteleaga si sa nu inceteze, atunci inseamna ca nu acel om imi este destinat si undeva ma asteapta cineva care ma intelege pe deplin si care ma respecta.Scuze daca am facut greseli dar e prea de dimineata.

Parerea mea este ca suporta pentru ca nu au unde sa se duca. Dupa cum observi, tara nu e prea civilizata si dezvoltata si nu exista centre pentru aceste femei prea multe si de calitate.Accepta situatia pentru ca acasa la parinti nu se pot intoarce din diferite motive (mandrie, greutatile parintilor etc) si pe strada nu pot sta asa ca suporta abuzurile verbale sau fizice.Asta referitor la cele fara posibilitati, ca sunt si femei cu avere abuzate iar acelea stau, evident pentru bani, pentru ca in caz de divort probabil nu primesc nimic (in cazul in care au semnat ceva inainte de casatorie). Presupuneri doar...

Pentru ca, dupa cum spune o vorba, "Speranta moare ultima!", iar ele, saracele, spere si spera la nesfarsit, ca poate intr-o zi sotii lor isi vor schimba comportamentul. Unele femei sunt amenintate ca daca divorteaza de ei, de brute, vor fi omorate, ceea ce, din pacate, se si intampla de cele mai multe ori. Altele nu gasesc forta interioara de a face acest pas, de a se desparti si se complac in aceasta situatie, de a fi abuzate si umilite.

Fie din iubire pentru ei, fie pentru copii.

Stii de ce am stat aproape 6 ani cu sotul meu? Din cauza ca il iubeam, dar m-am inselat si Dumnezeu mi-a deschis ochii pana nu a fost prea tarziu, rautatea lui, bataile, betiile de care nu se mai satura mi-au pus capac.Multe femei sunt dornice de a continua sa creada ca vor o familie. Ei bine asa am fost si eu si nu mi-as mai dori langa mine un barbat care sa ma umileasca, sa spuna ca nu sunt in stare de nimic.

Sunt nebune dupa sot

Poate nu au unde sa se duca... poate au copii si nu are bani cu ce sa ii creasca, poate il iubeste

pa pa!

Uite o chestie pe care n-am inteles-o niciodata.
Am auzit tot felul de explicatii, una mai bizara decat alta.
*De dragul copiilor.
E, de departe, cea mai frecventa. De parca atmosfera tensionata si plina de batai si injuraturi din casa ar fi mediul perfect pentru cresterea si educarea unor copii.
*Ce-o sa zica lumea daca divortez?
Alta explicatie total idioata. In fond, "lumea", daca o roade grija pana-ntr-atata, n-are decat sa vina sa traiasca tot intr-o bataie ca sa vada cum e.
*Si sa raman singura?
Cat de neajutorat poate fi un adult, destul de responsabil incat sa fi facut un copil-doi, dar nu indeajuns incat sa fie in stare sa-si castige existenta si sa traiasca pe picioarele proprii!
Si ar mai fi inca multe alte pretexte de genul asta.
Cateodata, am senzatia ca este o forma de masochism. Dar, stau si ma intreb: chiar asa de multe masochiste or fi pe lumea asta?

Nu au unde sa se duca. si depind financiar de sot. din cauza lipsei de educatie, si a ceia ce a vazut in casa copile fiind.deci li se pare normal, sa fie asa cum au vazut la parintii lor. dar care pot pleca si nu o fac, stau si indura, ori sunt masochiste, ori sunt foarte proaste.

Sunt mai multe motive.Cred ca de cele mai multe ori, au apucat sa faca deja copii si ele spera ca "intr-o zi" sotul lor se va schimba, strang din dinti, si raman cu el "de dragul copiilor". Asta este o mare prostie, pentru ca in 99% din cazuri situatia ramane la fel ani intregi, iar copilul acela cand va mai creste, va avea un tata alcoolic, agresiv, si isi va vedea mama umilita si batuta de el.Ar fi suferit mult mai putin daca parintii ar fi divortat.

Alt motiv ar fi ca le este frica de ce acesta le-ar putea face daca se despart de el, sau, cum a zis si @mary au copii, nu au unde sa se duca, si de frica sa nu ramana pe strazi se gandesc ca mai bine raman cu el.

Salutare. Din pacate nu cred ca exista un raspuns universal valabil pentru intrebarea ta. In opinia mea, o femeie ajunge sa fie abuzata, fizic, moral de catre sotul ei, in primul rand pentru ca nu are nici un gram de minte, de intelepciune, atunci cand isi alege partenerul. Cu alte cuvinte, desi suna urat sau trist: prostia se plateste! O femeie inteligenta ori cat de cat isteata stie sa aleaga asa cum trebuie si nu va ajunge niciodata in asemenea situatii. Pentru restul nu poat edecat sa ne fie mila tuturor, ca nu au avut nici o urma de istetime, ratiune in alegerea barbatilor cu care isi impart viata si prin urmare ajung sa sufere. Bye.

Bună.
Pentru că nu sunt curajoase și capabile să confrunte bărbații, de asemenea nu-și cunosc drepturile, nu cunosc că sunt centre pentru femei abuzate de soți (adăposturi), sunt legi are le apără, etc.
Încă persistă concepțiile de altă dată, femeia trebuie să îndure tratamentele aplicate de bărbați, total fals.
De la prima palmă să încheie orice fel de contact cu el.
Pa, pa.

Sunt multe explicatii valabile:
de dragul copiilor - da;
suport financiar - un mare semn de intrebare, ce suport cand el bea toti banii?
de gura lumii - mai ales la tara.
Dar, cel mai teribil este ceea ce lucreaza in ascuns. Cred ca cele care nu se pot desprinde de asta sunt in adevar dependente de asta. Tu ai pregatire medicala si stii despre hormoni, nu? Cand o persoana este intr-o situatie critica se elibereaza adrenalina si alti hormoni, se poate ca o persoana sa devina dependenta de asta - ai auzit de oameni dependenti de sporturi extreme sau te montagne-ruse, cred ca si in cazul acesta sunt sotii care ajung dependente de acest drog.
Acuma, ironia situatiei, hormonul eliberat de glanda pituitara, hormonul fericirii este supranumit, nu este si el eliberat in conditiile astea? Si un efect secundar al acestuia este asupra longevitatii, astfel ajung unele dintre ele sa supravietuiasca pana (si dupa) moartea asupritorului lor.

Ele cred ca sotii lor se vor schimba si vor redeveni perosoana iubitoare cu care s-au casatorit.
Altfel nu-mi explic.
De obicei femeile abuzate sunt femei care depind de barbati, imagineaza-ti o femeie care si-a dedicat cei mai frumosi ani sotului ei si copiilor ei, acum sa-si paraseasca sotul? Nu ar mai avea niciun suport financiar.Toata viata lor ele au avut grija de casa, cum ar putea ele acum sa o i-a de la capat, sa-si caute casa o slujba?
Mai este si mentalitatea romanilor care cred ca o femeie trebuie sa suporte bataile sotului deoarece el aduce mancare in casa etc, femeia este de vina nu barbatul, femeia cauta cearta...
Sunt cazuri si cazuri, dar cel mai bine ar fi ca femeile astea sa isi stranga ultimele puteri si sa se desparte de asfel de persoane, nu pot fi umilite la nesfarsit de persoana care au iubit-o odata.
Numai ca trebuie putin curaj, dar nu toate femeile au.

în psihologia socială există ceea ce se numește autoagresiune sau comportament autodistructiv, la care se încadrează și această situație; femeia este incapabilă să se desprindă de partenerul abuziv. de ce? pentru că este ceva în personalitatea acelei femei care nu o lasă să treacă peste și să își continue viața fără acel bărbat (unele toată viața, altele doar până la un anumit moment dat). motive multiple pot reprezenta acel ceva: de la "eu îl iubesc" până la "ce-o să facă copiii fără tată" (sau "cum o să ma descurc singură cu copiii") sau chiar până la ceea ce nouă ni se pare prostia întruchipată: "asta e soarta mea și nu am ce face" .

Care ar fi reactiile sotiilor daca nevestele s-ar duce la serviciile lor si in locuinta si-ar vedea de treburile lor femeiesti? Asta intr-un timp mai indelungat. Mai trebuie si rabdare.

De frica.

Este greu sa intelegi cand nu esti in situatia asta.Eu inainte de sotul meu nu as fi crezut ca as accpeta sa-mi vorbeasca cineva urat sau sa ridice mana la mine.Situatia este mai dificila cand sunt copiii la mijloc, conceptiile vechi ale parintilor si posibilitatile financiare scazute, frica nu mi-e sa iau decizia si doar ca ma va urmari si-mi va face rau mie si copiiilor, ca-si va pune amenintarile in practica.Sunt oameni care odata parasiti urasc atat de tare pe cel parasit incat mai bine dau foc la casa decat sa-i lase un capat de ata din casa aia si mai bine ii toarna acid pe fata decta sa se duca cu altul.Cel putin asa e la noi, stau astptand sa apara o sansa dar in tara asta cu sanse zero pentru omul cinstit nu a aparut inca nimic pentru mine, nici un ajutor ca sa pot pleca.Cei 2 copii mici pe care-i am ar putea creste poate la bunici dar si acestia se descurca greu, in plus cred ca ar fi in stare sa mi-i fure.Nu am nici cel mai mic ajutor ca sa fug undeva sa nu ma mai gaseasca.As face asta in secunda asta chiar, hotarata sunt insa nu am resurse.Intre timp aplic metoda nu supara agresorul ca poate scapi! aveti grija si nu acuzati fara sa stiti, de multe ori aceste persoane par minunate la inceput si uneori chiar si peste 2-3 ani isi arata adevarata fata.Intre timp tu ai facut copii si ai imbatranit, ai burta, sanii lasati, celulita si vergeturi, riduri si suparari de sanatate. Daca e sa te iei dupa parerea lui... nu te mai ia nimeni! dar zau ca as sta eu si singurica asa neluata de nimeni doar sa am unde sa ma duc, sa muncesc cinstit si sa scap odata.Acum am un loc de munca bunicel insa nu castig suficient ca sa iau bona si sa-mi platesc cheltuielile de intretinere cu 2 copii, salariul e micut, insa munca e de birou decenta si imi ocupa mintea macar.Intr-adevar mai am doar speranta si zambetul copiiilor mei!