Lucrez într-un domeniu plin de bărbați, iar singurele femei de care dau sunt femei de 35-60 de ani, în condițiile în care eu am 25.
Stau cu ai mei, vecinii noștri sunt în mare parte oameni în vârstă, cartierul fiind unul preponderent îmbătrânit.
Nu petrec foarte mult timp pe site-urile de socializare, dar oricum din punct de vedere fizic sunt un 3/10(relativ urât).
Sunt fete și femei pe stradă, dar nu pot să mă bag în seamnă cu un necunoscut/ă, nu este stilul meu.
Prin prizma meseriei pe care o am întâlnesc uneori și fete mai de vârsta mea, dar de regulă nu-mi dau niciun vibe sau impresie cum că ar fi interesate de mine. Aproape toate fetele cu care am vorbit până acum mai mult și cu care încă țin legătură mă văd ca pe un prieten sau frate. Chiar am vorbit cu două dintre ele pe tema asta și mi-au spus clar că mă vad doar ca pe un prieten și atât.
Nu îmi permit să mă mut în alt oraș și să-mi fac o carieră acolo doar pentru o fată, este inacceptabil așa ceva!
Per total sunt fete în orașul meu, dar marea majoritate sunt luate deja sau neinteresate, iar după ce am privit statistica demografică bazată pe recensământul din 2015 sau 2016(nu mai știu exact) în grupul meu de vârstă(20-30) sunt aproape 2.000 mai mulți bărbați decât femei în acest oraș.
Dacă este să pui la socoteală numărul mare de românce care se căsătoresc cu etnici romi și străini veniți la studii în Cluj, cred că vorbim de mai bine de 3.000 diferența în categoria mea de vârstă.
Să tăiem gay-ii(mai mulți bărbați decât femei), să tăiem pușcăriașii și să-i tăiem pe cei(români) care se căsătoresc la rândul lor cu alte nații.
Tot vorbim de o diferență de 1.500-2.000 în categoria mea de vârstă.
1.500 - 2.000 diferența dintre masculin și feminin este una semnificativă.
Dacă vrei să fii printre cei aleși de regulă trebuie să ai: un fizic decent, o fată drăguță/atrăgătoare, o carieră sau o carismă ieșită din comun.
În afară de carieră, care momentan nu a ajuns la potențialul adevărat, eu nu am nimic. 0.
Fac parte din categoria bărbaților beta per total.
Femeile în general aleg prima dată bărbații alpha și abia apoi beta.
Asta rezultă că din punctul ăsta de vedere faptul că numărul de fete este mai mic decât cel al băieților și numărul mare de românce care se căsătoresc cu alte nații, mă încurcă foarte tare!
Apropo referitor la intrbarea ta citeste asta https://www.tpu.ro/......ina-2.html acum intelegi de ce nu ne mai vor.
Okay dude. un caz, so what?
Bărbați de genul întâlnești în toate țările. Nu înseamnă nimic.
Majoritatea băieților pe care îi cunosc eu nu sunt genul care ar reacționa atât de violent pentru un c***t ca ăsta.
Repet, mi-e greu să cred pentru că știu ce oameni cunosc eu.
Dintre toți pe care îi cunosc cred că doar 2-3 au ajuns să fie de genul(cel puțin așa presupun eu) dat fiind comportamentul de zi cu zi.
Da recunoaste ca asta o terorizeaza si pot spune ca fata e destul de buna zic eu mai ales ca a suportat fazele astea, sunt altele care te lasa imediat ce incepi sa le terorizezi.
Și acum scuze că te întreb... și dacă ar fi adevărat: ce vină am eu, care nu am făcut nimic, că alții o fac?
Ce vină am eu?
De ce trebuie eu să sufăr consecințele faptelor altor persoane?
Și dacă să spunem că ai dreptate, majoritatea românilor sunt agresivi, majoritatea nu reprezintă unanimitatea.
Deși repet, nu cred că putem vorbi de 50%...
Bine frate dar eu ti-am dat un exemplu de caz asa ca fapt divers ca sa invatam si din greselile la altii daca vrem sa reusim si noi ceva ca sa evitam astfel de lucruri intelegi, deci eu nu am zis ca tu esti asa eu am spus ca sunt unii mai dificili si probabil de asta nu sunt asa de atrase romancele de noi.
Dacă ăsta ar fi motivul, atunci sunt proaste.
Orice om care judecă pe cineva înainte să-l cunoască este un ipocrit.
Trebuie sa intelegi un lucru foarte simplu. Fiecare o sa iti raspunda dupa experiente. De exemplu am observat foarte multe persoane care luau in deradere ce spuneai tu. Sau ofereau sfaturi de genul: tu esti vinovat, cauta pe alta, caracterul etc. Fara sa verifice problema in cauza. Iar problema principala este ca traim intr-o societate foarte materialista. Dar nu inteleg cum suntem atat de materialisti si fitosi ca si natiune cand traim in Romania?
Sigur, daca eram o tara mai dezvoltata, probabil mai intelegeam fitele si asteptarile. Dar cand traim in Romania, noi si cu Bulgarii la coada UE sincer nu inteleg de ce atatea fite? Doar cand ma urc in metrou aici in Bucuresti, si vad 70% din persoane cu pantaloni de trening deja imi fac o parere. Dar ca si asteptari si fite, sunt convins ca intrecem si Elvetia (haha).
In general cine este fericit, implinit sau este intr-o relatie o sa spuna ca este vina ta. Sau ca trebuie sa schimbi ceva la tine in general. Sau ca n-au fost aliniate toate astrele pe ziua respectiva. Si sa incerci in alta zi, ai timp pana la 50 de ani (cand probabil o sa renunti). In general romanul se crede intotdeauna perfect, si ofera cele mai bune sfaturi din lume. La teorie am observat ca suntem buni, la practica iesim pe ultimul loc. Imi fac o parere cand ma plimb prin Bucuresti, si ajung la concluzia, ca de asta n-am fost un imperiu. Ca suntem buni doar la teorie
Parerea mea este ca in general (mai precis dupa 2010) relatiile sau tot ce inseamna ele au suferit o schimbare (in rau). A crescut nevoia materiala, (vremuri grele, mai bine produce altul) din simplul fapt ca dorim sa avem cel mai scump iPhone, (si de ce sa stam sa strangem 5 ani cand putem sa gasim pe cineva sa il ofere instant), o locuinta mai buna (de preferat sa stam la casa), poate si o masina noua (ca suntem satui de Logan est 2004), vacante exotice (nu ne mai place in CT), si hainute mai bune (te saturi sa te plimbi pe strada in pantaloni de trening). De asta multe femei raman materialiste (este mai usor sa ai un loc de munca banal, si sa produca altul). Parerea mea este ca foarte multe femei nu doresc sa lucreze, si este cu mult mai usor sa ofere cineva ceva in schimb. La acest capitol noi barbatii suntem vinovati, pentru ca le oferim prea mult, dar in schimb nu primim nimic. Cel putin din punctul meu de vedere, nu este suficient un copil sau o viata amoroasa. Sau eu sa ii ofer un telefon scump si ea, sosete. Dar din pacate cam pe acest lucru se pliaza societatea in sine. Iar la sfarsitul zilei te trezesti ca l-a gasit pe nu stiu care, si tu i-ai oferit nu stiu ce. Sau se vede cu respectivul, in timp ce iti tine in mana telefonul cumparat de tine. Pe scurt ele doresc drepturi egale, dar tot barbatul sa ofere. Chiar vorbeam cu un fost date, ca mai bine ne ofera (toate) mijloacele de productie (cum spunea Marx), daca tot de barbat depinde totul. Sa fie ca acum 100 de ani
Al doilea cel mai important lucru, este cresterea persoanelor de sex feminin care cred, sau urmeaza ideologia feminista. Cam feminismul a distrus totul in ultima vreme. Sau cel putin eu aveam impresia ca aduce o anumita ura impotriva barbatilor. Sau mai precis incurajeaza multe femei sa credea, ca barbatii sunt principala problema in societate. Si ca fara noi era cu mult mai bine. Chiar stau si ma gandesc cum ar fi armata sau politia fara barbati, ca oricum in ultima vreme se tot incurajeaza (ca si femeile pot sa faca exact ce pot barbatii). Mi se pare o mentalitate gresita spre imposibila, care nu o sa duca nicaieri bun din simplul fapt ca baiatul si fata sunt persoane de sex diferit cu gandiri diferite, cu misiuni diferite si asteptari diferite. Cel putin eu consider ca o fata nu o sa fie niciodata capabila sa faca foarte multe lucruri pe care le poate face un baiat (si este in regula). Chiar vorbeam acum 2 saptamani cu o cunostiinta de sex feminin care imi spunea ca ea n-are nevoie de drepturi egale in societatea. Ca oricum societatea are nevoie de ea ca si femeie.
Cam cele doua viziuni au distrus relatiile in general. Sa fiu sincer si eu sunt materialist (dar pe banii mei). N-am avut niciodata probleme sa vorbesc cu cineva care lucra la Starbucks atatea timp cat avea un intelect "ok" si era o persoana cat de cat prezentabila. Si oricum n-am foarte multe asteptari ca si barbat, din simplul fapt ca o fata cu bani, nu o sa salveze niciodata un barbat fara, sau mai exact sa il repuna pe sine, sa ii ofere anumite lucruri incat sa aiba parte de un inceput sa se descurce. Invers decurge in cel putin 70% din cazuri (oricum suntem facuti sa iubim si sa fim iubiti, dar de multe ori am impresia ca un barbat pune mai mult suflet in legatura cu acest lucru).
Si in general era internetului a schimbat foarte multe abordari in legatura cu relatiile din simplul fapt ca stam si ascultam tot felul de experti/experte care au impresia ca stiu mai bine. Societatea a fost inundata de "meriti mai mult" (dar din pacate meriti atat cat se cuvine si se poate), sau daca nu este "nu stiu ce" de la prima intalnire nu o sa fie niciodata (o alta abordare gresita) multe relatii incep cu o prietenie, si pot sa ajunga undeva (dar lumea este ocupata cu friendzone-ul), sau mai exact orice intalnire trebuie sa fie la lumina lumanarii. Lumea nu prea mai stie sa se plimbe prin parc sau chestiuni simple. Mers la mall, sau restaurant (unde platesti 200+ lei, si te vezi cu persoana respectiva de maxim 2, 3 ori si cam atat). O sa spuna lumea ca barbatii sunt zgarciti (sincer sa fiu "nu" pur si simplu ne dorim o relatie, si n-are nimeni chef sa plateasca niste bani si ea sa se mai vada cu inca 30). Pe scurt toata lumea este cu capul in telefoane, dar n-au timp sa raspunda cand le abordezi. Si imi plac persoanele de gen "cauta pe alta". Caut si daca toate sunt la fel? Ca si cum si au vorbit.
Cat despre mine, sincer sa fiu n-am avut noroc. Am avut doar relatii trecatoare de maxim cateva luni. Mereu aparea ceva, sau ieseam noi 2, si se mai vedea cu inca 10. Din simplul fapt ca ele traiesc cu impresia "gresita" ca altul o sa fie mai diferit. Relatie perfecta nu exista, asa ca de ce sa mai cautam?
Sau in general s-au invatat sa simta fluturi in stomac, si fara ei n-ai nici o sansa sa ai o relatie. Ce fluturi in stomac sa mai simti cand ai 2, 3 aplicatii de socializare pe telefonul respectiv si traiesti cu impresia ca ai sanse destule sa gasesti pe nu stiu cine. Atata timp cat societatea moderna o sa caute barbatul perfect, o sa se inspire de pe net, sau o sa ofere X-uri pe Tinder si Bumble, sincer nu o sa se schimbe nimic. Si sincer si in viata reala este destul de greu sa abordezi pe cineva. Sincer aveam de multe ori, tendinta sa ma imbrac, sa merg pana la mall, si sa ma bag in seama cu persoanele care lucrau pe acolo. Mai iei cate un nr de telefon, dar in rest nimic special. N-am ajuns nicaieri sa fiu sincer. Deci nu prea functioneaza nici abordarea directa (asa este cand stam cu capul in telefon)
Pe aplicatiile de socializare nu mai spun (toate zic ca nu prea le folosesc) dar le vad cu telefonul in mana non stop. Pentru ca mentalitatea este: poate urmatorul o sa fie nu stiu cum (foarte gresit).
Da sincer sunt convins ca "nu toate femeile sunt la fel". Dar cand intalnesti doar persoane care cauta in 7000 de locuri, ies la o intalnire de 2, 3 ori si pe urma gata, sunt scumpe la vorba de parca au un deces in familie, sau ies doar cu barbati de succes (pardon potenti financiar). Sincer iti cam faci o impresie negativa...
Trebuie specificat ca nu foarte multe femei abordeaza cate 1 barbat. Trebuie tot barbatul sa faca acest lucru. De cele mai multe ori ar exista sanse sa cunosti pe cineva daca s-ar implica ambele persoane. Dar e mai usor sa stai picior peste picior si sa asculti. Sau barbatul sa vina cu intrebarile, si sa tina o discutie (in viata) timp de 4, 5 luni pana te hotarasti sa iesi la o intalnire. Am avut eu acest noroc (am vorbit timp de 8 luni cu cineva pe Bumble). Si cam atat a fost
N-are treaba cu strainul in general. Nu sunt suficienti straini in Romania incat sa aiba o alegere. In general daca disperarea loveste exista si aceasta sansa. Dar cine sunt eu sa comentez.
In general daca te plangi "in Romania" esti complexat. La noi totul este perfect si frumos. Cat despre o relatie cu cineva. Este totul bazat pe noroc. Poti sa incerci cat doresti. Daca nu se doreste. Degeaba
DanielFlorescu întreabă:
DanielFlorescu întreabă: