Deci am 45 de ani si sunt despartit de fosta de mai bine de un an.Si am si un baiat de 2 ani si jumatate.Bine,nu trebuie sa intelegeti altceva,nu scrie nicaieri ca barbatii buni care sunt intodeauna luati,nu pot fi si lasati la un moment dat, proverbele noastre sunt uneori atat de nedrepte, ceva de speriat. In fine, ideea e ca n-am mai apucat sa facem nici cununia, nici nunta si nici luna de miere evident, nu mai zic ca s-a dus dracului si partida de sex in 3 (noi si o fata) pe care mi-o promisese ea,sau poate ca ma insel,dar stiu ca am facut eu odata o gluma când eram putin beat si tocmai ce ne întorsesem acasa de la o nunta -  in timp ce ea se chinuia sa-mi traga pantofii,eu i-am zis ceva de genul "daca era aici si domnisoara aia de onoare te ajuta,chiar cum ar fi sa o aduci odata sa...",iar ea a raspuns „bine,o s-o aduc cu prima ocazie,acum culca-te si vezi ca eu dorm in sufragerie,puti de mi s-a facut rau deja!". Dupa care la mine s-a rupt filmul si când m-am trezit pe seara,eram tot asa de-a curmezisul patului,si tot in costum,iar cu botul in fata mea dormea bichonul nostru,pe care de-aia il iubeam asa mult -  pe el nu-l mai deranja mirosul de alcool si uneori nici cel al ciorapilor,pentru ca mai il gaseam din când in cand si la picioarele mele.Dar,nah,a zis bine cine a zis ca animalele te iubesc neconditionat.Bun. Faza e ca am o mica problema,s-ar putea sa credeti ca am baut apa dupa unii de pe-aici,dar am cam inceput sa cred ca nu mai are rost sa ma mai complic cu vreo femeie,adica ma simt minunat asa singur si imi spun de la o vreme ca ar fi mai bine sa ma multumesc cu o aventura-doua (hai trei,cel mult) si in rest sa imi vad de baiatul meu, iar in timpul liber (putin) care imi mai ramane sa fac niste chestii din astea burlacesti, pescuit si alte prostii, nu mai stiu nici eu ce-o sa fac, lasam asta, nu e important.OK.Intrebarea mea e daca sunteti unii dintre voi intr-o situatie asemanatoare, sau daca vi s-a intamplat si voua sa treceti prin starile astea,? Adica eu unul nu prea vad nimic grav in ceea ce mi se intampla, dar poate totusi e.O fi ceva trecator, ma intreb, sau e cronica treaba asta si atunci pot dormi linistit? Nu stiu daca ati inteles ce zic, dar sper ca da.Inca o data spun - sunt bine,am un copil minunat pe care il iubesc foarte mult, iar dupa fosta nu sufar, nu-mi pare rau dupa ea, n-o plang nici pe ea, nici pe mine, n-am pasiuni dintr-astea.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook