Persoana de mai sus are dreptate. Nu ai destulă încredere în tine. Încearcă să tratezi asta din timp, în caz contrar ajungi în depresie. Dacă problema persistă sau se agravează, apelează la un psiholog!
Te înțeleg. Poate fii doar o fază de maturizare emoțională. Adică sunt două variante, să te autodistrugi prin a-ți păsa excesiv de cei care te critică sau cea pe care ai ales-o tu, să te detașezi și să alegi să accepți lumea exact așa cum e ea. Când te aștepți la ce e mai rău nu ai cum să fii dezamăgit.
Fii bărbat dragule.
Asumă-ti ce ai făcut și profita de greșeală ca sa înveți.
E o durere sufleteasca când cineva te cearta,dar gândește-te, omu ala nu te cearta în zadar.
De o face în zadar, nu pune la suflet ( asta vei învața vrei nu vrei).
Tu poți sa fugi de ceartă însă, să știi, o sa fi un om fără caracter format.
Sentimentele ce le ai după o ceartă sunt date expre pentru a educa ființa umana.
Asa e dat de Dumnezeu, nu te amărâ.
Dar, nici nu te duce în extrema cu invinovățirea.
Cauta sa masori totul și să vezi dacă ai vină în ce ți se reproșează, și dacă ai, repara.
Dacă faci asa vei ajunge om în viata.
"Cine iubeşte certarea iubeşte ştiinţa;
dar cine urăşte mustrarea este prost" zice Solomon în Proverbele 12-1.
Pace.