Deci nu mai pot! Parintii mei se cearta intruna.Mama plange si ma cheama sa ii iau apararea,tata tipa intruna si cauta scandal din motive neadevarate,iar cand ii zic lui sa termine, tipa la mine si vrea sa ma loveasca.M-am saturat...acum vorbesc "amiabil" ca or sa se duca la notar ca sa divorteze fara prea mari batai de cap.
Tata e paranoic, iar eu nu mai pot..Numai scandal si cearta si aud lucruri ingrozitoare.
Acum m-am dus sa ii zic sa iar inceteze si a tipat la mine si m-a impins,iar eu de nervi am tipat la el si i-am zis ca nu mai are ce vorbi cu mine si ca numai scandal stie sa faca.
Ce sa mai fac? Ma omoara cu nervii!
Stiu ca asta nu e cel mai bun site, dar chiar nu mai stiu ce sa fac si nu am cu cine vorbi despre asta.
Ordonare:
După relevanţă
E vina ta ca nu stii sa fii impartial.Ia spune-i mamicii sa te lase in pace ca e sotul ei, nu al tau si ca trebuie sa ajunga la un consens amindoi absolut fara nici o interventie a ta.Atita timp cit vei fi la mijloc scandalurile vor continua girla.Cind se mai apuca sa se certe da-i naibii pe amindoi si iesi de acolo.
RăspundeSunt fata.Le-am spus amandurora sa termine cu scandalurile, dar mama a inceput sa tipe gen "ce faci, ma? nu-mi iei apararea?".A mai fost o faza de genu' cand ei au inceput sa se certe in alta zi, eu nu eram acasa si cand am ajuns mama mi-a zis mie "Ala a plecat si l-a durut undeva ca tac'tu face scandal" ("ala" fiind fratele meu). Deci si daca ma bag si daca nu ma bag...tot rau e.
Răspunde S-o crezi tu.Nu vezi ca mami intra deja in sevraj cind nu esti? Dispari si tu ca fratele pentru ca el face ce trebuie.
Nicio problema. Dupa divort o sa aveti liniste. Tu o sa ramai cu mama, iar el o sa poata tipa la pereti cat o vrea.
Daca nu esti major nu ai ce sa comentezi. O rogi pe mamica ta sa te duca la psiholog si sa va mutati.
Incearca sa-i convingi sa mearga la un psiholog si spune-le ca lucrurile vor fi mai bune. 
Situaţie grea, fetito. Tatăl tău este psihopat (scuză-mă că-ţi zic). Nu ştiu, un psiholog ceva. Cu siguranţă o să se rezolve. Îţi doresc din toată inima mult succes! 
Imi pare rau sa aud ca ti se intampla asemenea lucruri, se mai intampla si la mine, dar cum a zis si colega mergi la psiholog, sau lasi lucrurile sa treaca deoarece uneori nu avem puterea de a face ceva ca si acum si nu poti sa stii poate asa ve fi mai bine(eu sper sa treceti peste acest impas si sa auzim numai de bine
Deci asemenea situatia am si eu si acum nu ma mai afecteaza cu nimic. Dar trebuie ceva timp si intelegere.
Pe scurt trebuie sa rezolvi la tine niste chestii ca sa nu te mai afecteze. (Pe cat posibil)
1) Sa incerci sa intelegi ca oamenii nu au liber arbitru si daca ceva se intampla intr-un fel, se intampla pentru ca nu s-a putut intampla in alt fel.
2) Nu mai compara. Suferinta vine din comparatia unui moment cu altul. Iar comparatia e facuta de tine insuti, nu vine din afara.
3) O emotie negativa nu poate exista decat daca-i permiti. Deci, oarecum, te complaci in situatie si iti alimentezi starea.
4) Suferim deoarece credem ca putem schimba lucrurile sau ca lucrurile ar fi trebuit sa se intample altfel si nu asa cum se intampla. Daca intelegi de ce lucrurile se intampla asa si nu altfel si de ce nu pot fi schimbate, nu te mai afecteaza.
Deci, dupa cum vezi, toata suferinta vine din modul tau de a percepe lucrurile si nu e provocata din afara. E ca si cum, eu introduc niste numere de la tastatura intr-un program si apoi el calculeaza suma lor. Nu faptul ca ai introdus numerele a produs suma ci programul la care au ajuns. Asa si cu suferinta si cu ceea ce ni se intampla. Tot ceea ce provoaca in interior, depinde de noi, nu de fenomene in sine.
Nu prea ai ce face. Tatal tău e nervos din vari motive, ori e gelos, ori beat, ori are nemultumiri pe plan financiar/personal care-i provoacă starea asta impulsiva, oricum ceva il nemultumeste, in afara casei. Razbunarea lui cade pe bietele de voi, adica pe tine si pe mama ta. Acum ...nu o sa divorteze ca nu mai sunt tinerei, cand la prima cearta isi spun "gata, divortam", nu mai merge asa usor, au copii măricei, pe tine si, probabil, pe fratii tai. Eu zic sa-l lasati in pace cand e nervos, sa-l evitati si sa nu-i raspundeti cu rautate, ci calm si blând. Altfel, nu faceti decat sa-l inversunati si mai tare, sa ajunga sa va agreseze fizic, căci psihic, o face deja.
Tu nu prea ai ce sa faci intr-o situatie ca asta, din pacate. Daca s-a ajuns pana la faza cu divortul nu stiu cum ai mai putea sa-i faci sa se impace. Oricum ar trebui sa gasesti pe cineva, un prieten, o ruda, cu care sa poti vorbi si sa-i povestesti tot ce ti se intampla si astfel te vei simti mai bine intr-un fel. Stiu asta din propria-mi experienta, trebuie doar sa gasesti persoana potrivita. Sper ca vei gasi acea persoana si poate lucrurile se vor rezolva. Tu trebuie sa fi tare.
Sunt niste parinti, care in primul rand nu se gandesc la copii ca aud chestii nasoale si uni raman si traumatizati, parintii ar trebui sa stea deoparte de copii privind certurile conjugale! Deci in momentul de fata nu ai ce face, pot sa-ti zic sa stai alaturi de mama ta, si imi pare rau ca treci prin lucrurile astea, am simtit pe propria piele lucruri din astea!
Si eu am o problema asemanatoare...
Tata crede ca mama il inseala, daca eu nu interveneam o omora, la mine e mult mai grav ca la tine.
Divortul trebuie sa aiba loc, pentru ca alta cale nu exista
Am vazut mai jos, ai zis ca ai 18 ani spune-le in fata ori va impacati sau faceti ceva sa fie bine ori PLEC. Sa vezi dupa ce frumos or sa se poarte, crede-ma orice parinte cum ar fi el vrea binele copilului sau.
Daca ai iubita muta-te la ea o vreme pana se mai calmeaza situatia
sper ca a ajutat
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
