Dragii mei [ma refer la cei maturi] ce parere aveti despre intrebarile copiilor de 12 13 15 17 ani care [majoritatea cer ajutor ce sa faca. ca se ceasta cu mama si n u o mai suporta. oare [Adminii] nu sunt parinti? de ce accepta aceste intrebari? Nu mi se pare corect sa i incurajeze.[pentru ca admitindu le intrebarile le da dreptul de asi denigra parintii. Cum comentati? rog a raspunde numai cei maturi restul abtineti. va

Eu inteleg copiii, ei au mai multa nevoie de ajutor decat maturii, deoarece le lipsesc discernamantul si experienta de viata a maturilor si multi nu au de la cine il primi ori le este rusine sa intrebe apropiatii. Sigur ca nu sunt de acord cu denigrarea parintilor si - acolo unde am raspuns la asemenea postari - am fost destul de dur cu cei in cauza. De altfel cam toti respondentii au procedat la fel si cei care au vrut sa inteleaga cum trebuie sa fie comporatarea fata de parinti au inteles, inclusiv din raspunsurile primite. Nu ii incurajeaza nimeni sa vorbeasca urat despre parinti, desi, daca postarile sunt reale, uneori si parintii gresesc destul de grav in relatia cu copiii. Numai bine!

Nu-i o problema, atata vreme cat la o asemenea intrebare primesc un raspuns bun. Din pacate, in multe familii lipseste comunicarea, copii acestia sunt la o varsta la care apar multe modificari, multe nevoi noi, multe necunoscute, si este normal sa simta ca sunt neintelesi si altele. Aici insa trebuie noi sa intervenim, sa-i ajutam sa se inteleaga mai mult pe ei insisi si pe parintii lor, deci ar trebui sa tratam aceste subiecte cu multa seriozitate.

Toti cei maturi avem o impresie destul de denaturata despre tinerii de azi, si nu este necesar sa repet ce le reprosam. Dar am incercat sa-i intelegem? Eu cred ca sunt tamponati de informatii mult prea multe si debusolante pentru varsta lor. Cine le raspunde intrebarilor lor? Parintii lupta zilnic pentru existenta familiei sau pur si simplu nu mai pot face fata avalansei de informatii care-i depasesc pe multi dintre ei, nestiind ce si cum sa raspunda copiilor lor. Altii au facut ce-au stiut sau putut si au renuntat.Ca parinti, credem ca tinerii de azi sunt mult mai inteligenti si independenti decat noi. Spre dezamagirea lor, acesti tineri se confrunta cu probleme de care parintii nici macar nu le banuiesc. Pornind de la imbracaminte, incaltaminte, dorinte sau visuri...pana la idealuri, toate acestea sunt subiecte tabu cu parintii. De aceea ei isi exprima gandurile si intrebarile unor prieteni sau straini care le acorda un minut pentru problemele lor. Nu pot nega ca sunt multi tineri care duc o lupta de fronda cu parintii din dorinta de a-si arata indignarea. Intrebarea mea catre parinti ar fi: stiti ce-i in sufletul copiilor vostri? Stiti ce-si doresc de la viata? Ati stat de vorba calm cu ei, chiar daca v-a creat probleme, sau doar ii judecati si ii respingeti? Daca nu ne iertam proprii copii, daca nu-i ascultam si nu le dam un sfat care sa le mearga la suflet, atunci ce sa mai vorbim despre umanitate, sacrificiu sau iubire?
Raportat la intrebarea ta, cred ca adminii accepta aceste intrebari pentru ca acesti copii care-si pun intrebari si nu gasesc raspunsuri din partea parintilor, in a caror familii nu exista comunicare, sa poata gasi aici un raspuns, un ajutor. De fel, la intrebari "grele" se dau raspunsuri pe masura. Putini iau in gluma o intrebare disperata a unui tanar. Cei maturi incearca sa-i pondereze si sa-i indrepte catre parintii lor pentru a-si gasi raspunsul la intrebari sau linistea. Trebuie sa recunoastem ca sunt multe familii dezbinate, sarace sau nepregatite pentru educarea unui copil. Ce vina are acel copil? Chiar gasesc benefic sa ceara ajutor, decat sa faca o prostie. Multi useri de pe TPU ii cam "scutura" pe cei care instiga sau au o exprimare neadecvata vis-a-vis de subiecte familiare sau relatii interumane. Numai bine!

Nu mi s-ar parea corect sa nu fie acceptate aceste intrebari. Adica acesti copii chiar au probleme, spre deosebire de cei care cer id-ul Hannei Montana sau mai stiu eu ce fel de alte intrebari stupide. Nu e bine si nici frumos sa iti denigrezi parintii, dar de multe ori chiar au comportamente aiurea (stiu si eu din propria experienta). Si daca cu prietenii nu pot vorbi despre asta, macar aici sa-i lasam sa-si spuna oful si sa incercam sa le da un sfat bun.

Draga mea, am o parere atat de "buna" incat de multe ori, si eu ma mir cum de reusesc sa ma abtin sa raspund la astfel de intrebari.

Generatia noua e una foarte frustrata, o parte din vina parintilor si o parte din vina massmedia. Oricum odata cu emanciparea nu ne-am castigat liberatatea, ci stresul, iar copii resimt aceasta cel mai mult. Astazi copiilor nu li se mai ofera atentie si educatie, ci doar bani, si pretentii din partea celor mari. Mama si-a uitat rolul si acum e "femeie de afaceri". E normal ca cei mici sa simta nevoie sa se descarce cumva si sa caute ajutor in alta parte.

Admini nu iau masuri ca poate dauna traficului
mai putin trafic, mai putini bani pentru. reclame

Sint multe lucruri pe care adminii le admit pe site. Prea multe intrebari stupide sint acceptate, pe cind raportarea celor normale sint trecute cu vederea. In fine, e cam haos pe aici.

Adminii dupa TPU incearca sa accepte aproate toate intrebarile. Odata ce continutul este corect si respecta regulile n-au de ce sa nu le-o accepte.Si referitor la copiii care-si acuza parintii, ia sa-i vezi cand n-o sa-i mai aibe.

Copiii din ziua de azi inteleg libertatea in alt fel dacat o intelegeam noi. Daca parintii nu-i lasa sa faca ce vor ei, inseamna ca nu sunt parinti bunu(asta in viziunea lor). Copii de 12-13 ani nici nu ar trebui sa aiba acces aici.

Daca ai dori sa-ti raspund te rog incearca fii mai explicit in a te exprima. Bun, acum pot sa-ti spun ca si eu am o fetita de 13 ani si ii sunt si mama si prietena ei cea mai buna. Asta nu inseamna ca nu avem si noi cateodata conflicte.Ideea este ca trebuie sa o fac sa inteleaga unde a gresit si de ce ne certam. Acum nu pot sa-ti dau un sfat categoric, tot ce te sfatuiesc este sa incerci sa le spui parintilor tai ca ai vrea sa fii ascultat si sa cadeti de acord unde ai gresit tu si de ce. Adevaratul prieten nu este acela care te lauda ci acela care iti arata defectele. Cauta un moment in care poti sa vorbesti cu ei.Si pune tu intrebarea aceasta:va rog sa imi spuneti de ce va supar eu si ca doresc sa ma inteleg cu voi. Deocamdata atat, daca vrei sa mai vorbim sti unde ma gasesti.