Fetelor ce relatie aveti cu tatatl vostru? V-a jignit vreodata si de ce? Sau luati bataie cand erati mici si care erau motivele?

Bună.
Eu nu am luat bătaie de la părinți, am înțeles de cuvânt.
Acum am rămas doar cu tata, mama a murit.
Ne înțelegem bine.
Pa, pa.

Eu ma inteleg foarte bine cu tata, in unele situatii mult mai bine cu el decat cu mama. De ce? Ai probleme cu tatal tau? :-s

Nu suntem în relaţii deloc bune...normal că luam bătaie când eram mică. Orice amintire se sfârşea cu o bătaie.Ba mi-am rup colanţii, ba mi-am murdărit pantalonii, ba am plecat să ma dau pe leagăne şi am uitat să mă mai întorc... şi am primit bătaie . Relaţiile noastre nu sunt bune acum din alte motive care sunt personale si nu cred că aş putea sa le spun acum. dar oricum e destul de urâtă povestea.Chiar ne'am luat l-a bătaie odată. mă rog înafară de nişte zgârieturi n'am fost în stare dar nu era să stau să mă uit la el.mai ales ca am 17 ani pentru numele lui Dumnezeu.

Buna, nu am avut niciodata parte de iubirea unui tata...nu am crescut cu el si ar fi culmea sa ma certe prin telefon mai ales ca vorbim foarte rar pentru ca nu isi da interesul pentru mine. El s-a recasatorit si nu ii pasa de mine, sta aproape de mine cam la 30 km si ne vedem o data pe an, trist.Nici de mama nu prea am avut parte ca si ea s-a recasatorit iar eu am ramas...cu bunicii.

Eu mă consider foarte norocoasă şi sunt tare mândră de părinţii mei. Pe tata în general îl consider un prieten, dar realizez că nu pot face cu el toate glumele pe care le fac cu amicii de aceeaşi vârstă cu mine. De bătaie n-a fost vorba, sunt oameni deschişi la minte şi îşi dau şi ei seama că bătaia e un exemplu prost care nu duce la nimic bun.

Eu ma inteleg foarte bine cu tatal meu. Tot timpu` ne jucam carti, remi impreuna avem o relatie tata-fiica extraordinara. Cand eram mica ma batea ca eram neastamparata tare.

Pot sa zic ca tata e persoana care m-a inteles intotdeauna, a fost mereu aproape de sufletul meu, are incredere in mine si in ceea ce vreau sa fac. Si el are o vorba care mi-o sune mereu: "Chiar daca uneori nu sunt de acord cu ceea ce faci, daca tu crezi ca e bine, fa, dar sa ai capul pe umeri si sa sa fii in stare sa raspunzi pentru faptele tale."
Cu tata ma inteleg cel mai bine, sunt mult mai aproape de el, decat de mama. El m-a invatat multe lucruri, si intotdeauna a fost o persoana calma, si a stiut sa imi explice si sa imi arate care e drumul cel bun. Niciodata nu a dat in mine sau sa tipe, ba chiar imi lua mereu apararea cand mai sarea mama sa dea.
Pentru el as face orice, si imi este greu cand stiu ca nu voi putea sa il rasplatesc macar cu un sfert din tot ce a facut el si a sacrificat pentru mine.

Sincer eu cu tata nu avem o relatie foarte buna.de fapt nu ne vorbim de cativa ani din cauza ca ai mei sunt divortati iar dupa acest nefericit eveniment fiecare s-a indreptat pe drumul sau, eu ramanand cu bunicii din partea mamei. din pacate f multi barbati cad in patima alcoolului si distrug familiile.insa asa cum sunt ei, nu trebuie sa-i judecam ci sa-i respectam, sa-i acceptam si sa-i iubim cu bune si cu rele.nimeni nu-i perfect.ma rog tot timpul sa le fie bine pentru ca mi-au dat o educatie ireprosabila, m-au ajutat sa fiu un om cu coloana vertebrala si cu, capul pe umeri.

Sa incep a enumera lucrurile cu care am fost eu batut cand eram mic: curea de piele, furtunul de la baie, umeras de lemn, lingura de lemn, pedepsit la colt cu orele stat pe graunte cu genunchii, si alte o gramada ca idee in proportie de 80% le meritam celelalte de 20% eram partasi pedepsei surori mele. Sunt intreg, sunt bine, sunt sanatos, si le multumesc pentru tot ceea ce am primit cu bune si rele.

Ca idee gasim scris in cuvantul sfant ca: 1. Femeia inteleapta isi zideste casa, iar femeia nebuna o darama cu insesi mainile ei.(pilde 14:1) asa ca daca un barbat a ajuns sa devina alcoolic e in mare parte vina ei, ca barbat o spun ca, barbatii sunt extraordinari de slabi din punct de vedere emotional, si cu o vorba il ridici si cu o jumatete de vorba il darami viata si experienta va va demonstra lucrurl acesta!

Eu nu am batut copiii mei nici o data. Cei care ridica mana in fata unui mai slab, este inferior lui (ei). Crede-ma, vorbesc din experienta.

Eu nu prea eram cu tata nu imi placea de el la mine a fost intotdeauna mama, tata nu m-a batut pentru ca nu i-am dat motive cat am fost la casa parinteasca nu am facut rele doar era putin sever cu venitul la ora cutare, nu te duci acolo sau chestii de genul asta.Intr-un fel mi-a prins bine, chiar daca nu imi placea de el l-am ascultat.Chiar daca nu ma batea imi era frica de el.

Tata a fost cel mai bun prieten al meu. Din pacate l-am pierdut acum 2 ani. Inca sufar si imi este dor de el. A fost om cu principii, nu m-a jignit niciodata si a avut tot timpul incredere in mine... Am avut cel mai bun tata din lume, stia sa glumeasca, stia sa vorbeasca serios, nu m-a certat niciodata si prin comportamentul a fost un exemplu... mai rar parinti ca el.

Eu n-am mancat bataie de la tata de cand ma stiu El zice ca o singura data mi-a dat o palma la fundulet cand eram micuta, dar evident ca nu mai tin minte. Eu ma inteleg perfect cu tatal meu, mult mai bine decat cu mama. Este intelegator, vorbim despre orice, imi da sfaturi mereu si nu imi refuza absolut nimic. Bineinteles ca si eu caut sa il fac cat mai mandru de mine fiind cum si-a dorit el mereu : desteapta, ambitioasa si orgolioasa Sa fiu nr 1 pe toate planurile Eu mai am o sora geamana si ne iubim foarte mult tatal. si probabil el ne face toate mofturile si ne rasfata asa tare ca si-a dorit fata Si Dumnezeu i-a dat 2

Viata nu e asa roz. si pe cat de bine ma inteleg cu tata, pe atat de prost ma inteleg cateodata cu mama. Mama este comunistaaa ) n-as putea sa traiesc decat cu ea. Daca n-ar fi tata as fi o tocilara inchisa in casa

Http://www.youtube.com/watch?v=BRk-gjAE_ks

Buna eu ma inteleg foarte bine cu tata chiar daca maii gresesc vreo data dc ai probleme cuu tatal? uite un sfat:zii ca el si fai ca tine si sa vezi ca este bine