Buna!
Pot spune ca am fost si eu in cazul lui. Micile minciuni s-au transformat intr-o nesiguranta imensa, incat am ajuns sa nu ne mai intelegem si sa ne despartim.
Intr-un final am acceptat sa reluam relatia.
Cu toate ca acum ne merge destul de bine, (asta pentru ca suntem mai sinceri unul cu celalalt), ma mai gandesc uneori ca ma poate minti ca inainte.
Nu-i usor sa acorzi incredere cuiva odata ce ai fost ranit, chiar si din mici motive. Te simti luat de prost.
Eu zic sa fiti mai deschisi reciproc. Spune-i ce te doare, si daca sentimentele voastre sunt puternice, veti trece si peste asta.
Daca urasc ceva intr-o relatie,este minciuna.
O data increderea pierduta,greu o mai recapeti.
El nu are de unde sa stie ca tu nu il mai minti si acum, ca nu stia nici inainte! Acum suspiciunea a facut un zid intre voi si va fi foarte greu de daramat.
Pentru mine, pe cine am prins cu minciuna in relatie...out! Si altul la rand. Nu-mi pierd timpul cu mincinosi si himere.
Ca o comparatie, este ca si cand ai "omori" pe cineva si apoi ai spune "imi pare rau, n-o sa se mai repete".
Faptul este consumat si nu mai poate fi sters din memorie.
Daca incredere nu e...nimic nu e! (parafrazez si eu pe cineva)
Trebuie sa ii spui ca ai fost nevoita sa il minti. Si el, daca te iubeste cu adevarat, te va ierta.
Increderea dupa parerea mea este cea mai pretioasa. Eu singurul lucru pe care nu il pot ierta este minciuna indiferent ca este una mica si nesemnificativa sau una mare. In cazul meu nu mai am incredere decat in mine si in parinti. Unele persoane isi pot recapata increderea in cei care au mintit pentru ca sunt mai toleranti dar sunt persoane ca mine care daca au si o firimitura de indoiala poti fi sigur ca acela nu te va mai crede in veci chiar daca in fata iti spune ca a si uitat acea minciuna spusa.