Hei! Am nevoie de un sfat...
De cand eram mica obisnuiam sa plang... cand eram mica plangeam la gradinita, la scoala si acum plang intruna. Ma simt neintelease de nimeni, confuza si singura mereu. Mama mea e plecata in strainatate la munca, iar eu stau cu matusa mea. Mama cand era acasa, nu ma punea sa fac curatenie prin casa iar matusa mea acum, da. Ma simt ca Cenusareasa, neeapreciata pentru ce fac. Ma injura de mama si ma jigneste doar pentru ca am lasat un fir de par pe covor. I mean wtf? Da` ce sunt eu robot?
Stiu ca eu sunt in perioada aia in care ma simt mai melancolica [am 13 ani] dar mereu plang. Am plans asa de mult din cauza asta ca, daca vreau acum sa plang, lacrimile sunt seci! Nu mai exista lacrimi.
Vreau intelegere, va rog

"Is this the real life? is it just fantasy? Caught in a land slide, no escape from reality". (Queen - Bohemian Rapsody)
Medicamentul pe care il iei este amar, dar te intareste pentru un contact si mai dur cu viata.
"Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut mare, am lepadat ce era copilaresc". (1 Corinteni 13:11). Desigur ca aici se refera si la altceva, dar si in sens propriu este la fel de valabila.
Acum, despre matusa ta, este destul de evident ca tu, pentru ea, esti doar o povara nedorita, si, chiar daca te iubeste, nu te iubeste ca o mama, si toata supararea ei si-o revarsa peste tine. Incearca sa o cunosti mai bine, sa ajungi la inima ei sau, daca ea este chiar de piatra (la fel de posibil si una si alta), sa ajungi in grija unei persoane mai binevoitoare.

Probabil asta este felul tau de a fi, insa un este adecvat sa plangi chiar din orice.In viata vei intampina multe impasuri/obstacole pe care va trebui sa le depasesti.Trebui sa inveti sa fi tare.Vestea buna este ca ai timp sa lucrezi pentru a te transforma intr.-o persoana puternica sau macar mai tare.
Un remediu, cand iti vine sa plangi; respira si inspira adanc, inchide ochii si un lasa lacrimile sa curga, in primele probe o sa iti fie putin mai greu dar vei reusi.Citeste pe internet si alte metode sa te abti din plans dar si despre increderea in sine, dezvoltare personala, recunostinta si cel mai important pozitivism.In aceste articole vei gasi sfaturi utile ce te vor ajuta.

Cat despre situatia ta actuala, nu mai ai alt familiar/l cu care sa te intelegi si sa te muti la ei? Vorbeste cu mama ta, despre toate abuzurile pe care matusa ta le aplica cu tine si spune-i ca un mai vrei sa stai cu ea.Succes si fi tare, nimeni un te poate afecta, daca tu un permiti acest lucru.

Plansul e un mod de descarare. I-ai spus mamei tale ce face matusa ta cu tine? Ai putea sa te duci la bunici. Cauta prieteni sau o persoana care sa te faca fericita

Clar tu ai nevoie sa te increzi in tine sa ai mai multa incredere. Si sa stii ca niciodata nu esti sigura... dumnezeu si ingerul tau pazitor sa cu tine si te ajuta mereu asa ca daca crezi ca esti singura dar nu esti...

Te inteleg perfect sa stii ca si eu sunt tot cam in aceeasi situatie ca si tine dar iti dau un sfat : Nu te mai consuma si cand vine mama ta sa nu ii spui lucrurile astea o sa se simta vinovata din cauza ca a plecat.Ea a plecat ca sa.ti ofere un viitor mai bun si o viata mai buna.Si eu am 13 ani sunt in clasa a7.a.Si eu ma simt singura dar nu din cauza ca mama e plecata am avut multe probleme in familie si cu tata si mama este singura care lucreaza si nu prea are timp si de mine si de fratele meu mai mare de 16 ani mai mult de soara mea de 7. Dar sa stii ca nu esti singura. Undeva acolo in strainatate mama ta se gandeste in fiecare seara zi si noapte la tine. Si Dumnezeu te vede si stai linistita ca nu te.a uitat, o sa vina ziua cand totul se va repara.
Sper ca nu te.am ajutat. :*

Spune-i mamei tale ca te trateaza asa urat!

Imi pare foarte rau de tine, oameni astia sunt animale pe 2 picioare. Oare e prea tarziu sa ma sinucid? :/

Si eu sunt la fel ca voi daca vreti sa mai discutam :marius_chiru24