De dragul lui acum. Dar daca nu va mai iubiti, peste catva timp treci inapoi la catolici?
Nu are nici o importanta religia in acest caz, ca te poti casatorii ori in religia lui, ori in a ta.
Am cazuri in familie, unde soacra a fost nascuta si educata catolic dar s-a casatorit ortodox.
Baiatul sorei mele nascut si botezat ortodox si s-a casatorit religios la catolici, fiindca asa si-a dorit sotia lui.
Eu si sotul suntem amandoi ortodoxi si am CUNUNAT un cuplu de catolici, in biserica catolica!
NU are nici o importanta ce vor ai tai, ca nu ei se casatoresc!
Asta sa-ti intre bine in cap sa nu te mai lasi manipualata ca un copilas mic, ca LEGAL parintii tai NU au nici un drept sa-ti ceara sau impuna asa ceva.
Vor trebuii sa inteleaga ca aceasta casatorie este DECIZIA ta si numai a ta, fiindca parintii nu s ecasatoresc cu tine, si in casatoria ta sunteti stipulati legal si religios doar tu si viitorul sot!
Daca voi vă iubiți religia e absolut irelevanta. Adică să fim serioși puteți trăi foarte bine fiecare cu religia lui.
De dragu lui te-ai da la ortodocsi,adica? Dar daca nu te dai la nimeni ce are? Daca nu esti curioasa de biserica,are ceva?
Te ajuta cu ceva biserica? Esti catolica adica? Mergi la biserica regulat,obligat,estyi o persona f religioasa, sau esti catolica asa prin nastere numa?
Daca esti catolica doara prin nastere, te doare la basca, poti sa spui ca te dai si musulmana doara nu te doare gura. Daca iubitu tau este de ala fanatic religios, atunci salutal din mers, nu se merita.Parintii tai salutai si pe ei tot din mers, ori spune-le ca tu nu ai treaba cu religia, traiesti pe lumea asta nu pe alta lume, ei sa fie sanatosi sa isi vada de religia lor si sa lase pe altii in pace.
Cam asa as gestiona eu problema.Biserica,religia nu are astazi nici un rol,nu ajuta pe nimeni cu nimic,deci nu-i ceva necesar sa zici trebuie neaparat.
Biserica e ceva optional si cand ai timp,in rest iti vezi de treba ta de viata asta, de lumea asta unde esti acum.
De mers la biserica din an in paste, poti merge la orice biserica, fara sa spui nimanui, nu trebuie sa faci ceva anume sa intri sau sa mergi la o biserica anume.
Ambele biserici primesc orice om in biserica, asa ca nu vad asta o problema.
E un subiect foarte sensibil, totusi pot sa-ti zic ca poate sa functioneze, pentru ca am in familie pe cineva apropiat, crestin ortodox, roman, casatorit cu o femeie crestina, catolica italianca si functioneaza, au copii si sunt fericiti in ciuda diferentelor de religie. Daca studiezi putin istoria crestinismului, vei descoperi ca religia de care apartii, crestinismul catolic si crestinismul ortodox au fost o singura religie pana la marele schism din 1054, cand au aparut neintelegeri din cauza mai marilor bisericii.
Atunci, biserica catolica s-a despartit de cea ortodoxa, deci practic, religia ortodoxa este credinta mama, o religie foarte frumoasa daca ajungi sa o intelegi.
Eu ca ortodox, niciodata nu o sa-l vad pe papa mai mult decat un simplu om, pe cand el se vede ca un mic Dumnezeu, e inacceptabil asa ceva.
Si in ortodoxie, exista oameni care venereaza mai mult mai marii bisericii si mai putin pe creator, iar acestia vor trada credinta adevarata prin acest curent numit ecumenism, adica unirea religiilor lumii intr-o singura religie.
Foarte multi preoti deja sunt vanduti, dar asta nu ma mira, am fost avertizati ca vor aparea prooroci falsi si Hristosi mincinosi.
Chestia e ca ortodoxia de 2000 de ani nu s-a schimbat absolut deloc, eu daca as fi in locul tau as studia istoria crestinismului, care m-ar aduce la concluzia ca ortodoxia e cea mai frumoasa credinta.
Daca as fi in locul tau, as tine cont mai mult de ce simt ca e corect in inima mea sa fac si mai putin de ce imi dicteaza ceilalti sa fac.
Da,stiu cum e.Am tot intalnit situatii si la Popesti si in alte locuri unde sunt fete catolice. Dacă tu vrei să fii cu el e bine dar treci la ortodocsi din convingere, nu de dragul lui.Si părinților tăi spune-le că te-ai mutat la credinta adevarata unde capul Bisericii este Hristos.Că un om nu poate fi capul Bisericii, sau mă rog, poate fi, dar aceea nu mai e biserică.
Daaa!
Acum cativa ani am facut cunostinta cu un baiat pe Facebook ( marea mea iubire pana in prezent, as putea spune, iubirea vietii mele - am 30 acum ), ( el mi-a trimis cerere, avand o prietena comuna ), familia lui erau martori iar mama mea penticostala.
De aici incepe povestea.
Am inceput sa vorbim pe Facebook regulat, dupa telefon si schimb de SMS-uri... dupa o vreme am acceptat sa ne vedem ( chiar am pus si o intrebare pe aici , apoi ne vedeam regulat adeseori zilnic ( in oras - eu locuiesc la tara ), totul a degenerat si simteam ca nu mai puteam trai unul fara altul, era o iubire Adevarata!, el mi- a/ m- a prezentat familiei lui, mamei, tatalui, verisoarei & viitorului cumnat ( find singur la parinti considera ca verisoara lui este sora lui
, intregului grup de prieteni... eu, insa avand o familie mai tacanita
( si fixista ), am evitat al prezenta familiei / a le face cunostinta. El insista constant, dar obisnuindu-se cu refuzul meu, a spus " facem cum vrei tu, cand simpti tu momentul potrivit " si nu a mai continuat sa insiste.
Bun!
Mama mea ma vedea adesea ca vorbesc la telefon, ii spuneam ca vorbesc " cu o prietena ", dar uneori uitasem sa opresc Difuzorul
I-am spus ca vorbesc cu cineva, serios etc, doar ca are alta religie ( nu a iesit prea bine, se pare si una din cele 2 cumnatele ale ei e martorita - si nu una foarte, 'evlavioasa - de aici ' buba' ).
I-am explicat ca il iubesc dar ea o tinea pe a ei ( in plus tocmai iesisem dintr- o relatie din toate punctele total nefasta pentru mine ), asa ca AIA A FOST!
Dupa cum ai observat, banuiesc, eu nu am mentionat nicaieri ca eu as fi ( fost ) penticostala, de fapt, din cauza fostei relatii am ajuns la Agnosticism!
El mi-a spus clar ca putem alege orice religie ( dar voia totusi sa le faca alor sai pe plac ), sau puteam sa fugim in lume, sa ne casatorim dupa bunul plac si apoi sa le spunem tuturor ce religie/ religii am adoptat ( mai ales ca ai lor erau 100% de acord cu mine, mama lui ma iubea " ca pe o fiica".
Am ales sa nu plec / fug cu El ( cea mai mare prostie a vietii mele! ), ( noi eram cu totii din MM, dar el avea o garsoniera la Cluj ).
Apoi, dupa o vreme, din cauza mamei mele, ne -am despartit! ( desi nici macar nu au facut cunostiinta!).
Povestea e mai lunga dar e trista, asa ca am preferat ca partea cea mai dureroasa sa nu o spun, doar daca in mod deosebit doresti sa o auzi...
Sfatul meu : daca iubesti pe cineva cu Adevarat, nu lasa o chestie ca religia ( in special religia celorlalti sa va stea in calea fericirii voastre ).
VA doresc un final diferit al povestii de iubire!