Lucrul acesta esta datorat tensiunii date de distanta. Mama ta nu ajunge sa te cunoasca cum ar trebui, la fel nici tu nu ajungi sa o cunosti pe ea. Face-ti mai multe activitati impreuna.Mamei tale ii este incredibil de greu sa se desparta de tine,si timpul petrecut cu tine ii pare insuficient probabil. Presiunea pusa de timp pe umerii ei,o impiedica sa se bucure de fiecare moment, si desigur ii face "cadou" o stare de anxietate continua, insotita de nemultumiri. Spune-i ca timpul petrecut alaturi de ea inseamna mult pentru tine, si nu vrei sa il petreci certandu-te cu ea, si face-ti eforturi in a va intelege una pe alta. Sunt convinsa ca va intelege.
Tu vrei sa nu imi plece sa ramana aproape de tine si tu nu sti cum sa o intorci din drum!
Sa nu negi asta!
Spune-i : mama mereu cind vii acasa ne certam si nu e deloc bine vreau sa mai discutam ca oameni civilizati nu ca cind vii acasa sa fim tristi...
Si mama e plecata de 8 ani, dar de cate ori o vad nu fac decat sa profit de acest timp petrecut cu ea. Poate asta ar trebui sa faci si tu, profita de timpul petrecut impreuna, mai lasa de la tine, e mama ta si trebuie sa o iei ca atare :*