Hei! eu am o problema in familie iar tata a facut un scandal MONSTRUOS pt ca are probleme cu nervii si i a lasat vanataie lui mama, iar pe mama o doare capul. Ce sa fac sa o linistesc?

Ii poti fi alaturi mamei tale. Este, insa, o problema daca tatal tau nu realizeaza greseala facuta si nu incearca sa repara lucrurile.

Masaj in zona tamplelor si suna la bgs, mai nou ofera protectie impotriva batailor in familie.

Tatăl tău este cam prost dacă așa rezolvă el problemele.Eu în locul mamei tale i-aș da papucii după prima palmă. Odată ce există prima o să mai fie...

Plecați să vă plimbați garantez că o
să-i facă bine să părăsească acel mediu.

Faza e ca face scandal mereu cand bea..si cand mama nu ii da bani se duce la parintii lui si ia bani pentru bautura
pentru ca are niste probleme si nu are voie sa bea
el nu o bate pe mama insa s a enervat extraordinar de tare incat a plesnit o peste mana
cand se linisteac apele el iar incepe
nu pot sa dorm din cauza lui
iar daca ar da divort eu as ramane la tata si mama nu vrea sa dea divort, pentru ca ma iubeste f mult si ea isi doreste ca eu sa am 2 parinti fericiti in aceeasi casa
tata nu loveste dar cand il apuca, te omoara
si chiar poate face asta de suparare daca ar da divort
a zis ca "are el grija de mine" adica in sensul celalalt, adica sa mi faca ceva
si eu nu vreau sa raman la tata
eu o vreau pe mama
...

Ce cacao de situatie. Tare rau imi pare.
Mamei tale acum da-i o punga cu gheata sa puna in zona aia sa ii calmeze durerea si pentru cap un ceai si o pastila de durere de cap.

Pune o reclamatie impotriva lui la politie sa il bage in puscarie, altfel ea va ramane in chinuri daca mai sta cu el

Tatăl tău ar trebui să repare lucrurile, ai putea să îi aduci asta la cunoștință. De altfel să-i fi alături mamei tale.

Cati ani ai? In cazul unui divort, copiii care au de la 12 ani in sus pot sa aleaga cu care parinte sa ramana. Iar copiii sub aceasta varsta in general raman la mama, in afara de cazuri speciale

Pe situl jw.org sectiunea cupluri poti gasi articole utile.

Este regretabil că tu eşti prinsa la mijloc între neînţelegerile dintre cei doi părinţi.
Este greu şi să-ţi asumi rolul de mediator între ei. Adevărul e că asta îi poate ajuta foarte mult: un mediator. Dar poţi oare să faci asta? Ai disponibilitatea psihică de a te meturiza pe această cale, de te consuma în plus faţă şi de alte probleme pe care le mai ai?

Ideea e că dacă stai degeaba aceste probleme tot vor continua să apară, iar pe de altă parte, ulterior vei regreta că nu ai făcut nimic, sau că nu ai făcut mai mult...

Este greşit să ai aşteptări mari de la ceea ce poţi tu face. Tu nu poţi face mai mult decât ar trebui să facă şi să-şi dorească ei să facă...

Mediatorul este foarte important, pentru că el ajută la detensionarea situaţiei şi la realizarea unui cadru potrivit. Introduce un cadru potrivit. Asta presupune ca tu să identifici din exterior din punct de vedere neutru datele generale (pe care ei, abordând subiectiv problema, la cald, tensionat, nu şi le pot afla prea uşor). Şi roagă-i să fie sinceri cu ei şi cu tine...

Date generale pe care tu să le afli în discuţii calme (SEPARATE) cu fiecare dintre ei, precum: cum se simt (şi unul şi celălalt) departe unul de altul, cât de mult se iubesc, cât de mult se respectă (important, şi de ce anume se respectă sau nu...), care sunt ultimele greşeli ("cireaşa de pe tort"), ce aşteptări are unul de la celălalt (ce ar dori să facă celălalt), cât de mult îi îngrijorează situaţia, când a început schimbarea în rău a situaţiei, cât de necesară este reîntoarcerea acasă, "de unde a plecat totul?", cât de dispus este fiecare să se schimbe, cât de dispus este fiecare să recunoască greşelile sau partea de greşeală dintr-o acţiune. Este important să-i convingi (separat pe fiecare în parte) să aibă puterea să recunoască "dreptatea" celuilalt (fie chiar şi 2% din ea) indiferent de prostia pe care celălalt o susţine, să nu-i spună niciodată celuilalt „tu nu ai dreptate"- lucru care SUFOCĂ orice continuare a dialogului.

Oricât de mare e greşeala celuilalt, primul să-i recunoască măcar 2-10% adevăr măcar în intenţia sau motivaţia acelei acţiuni greşite, iar apoi să-i expună şi să-i justifice CU RĂBDARE, propria opinie...