Hei! Fratele meu a plecat din nou în străinătate, doar că de data asta mă simt cel mai nasol. Simt că m-a parasit, deși știu că nu e așa. Cu toate că am părinții lângă mine, îi simt atât de departe. Mă simt extrem de singură, cu moralul la pământ și aș avea nevoie de niște încurajări sau experiențe asemănătoare. I'm here to listen.

Inainte sa plangi, i suna-l pe skype si il vei vedea in fata ochilor, deci nici un motiv sa te simti parasita, ca nu mai ai 2 ani si esti incapabila sa intelegi.

Te poate parasii un iubit, de care te-ai despartit, sau te pot parasii bunicii cand mor, dar un frate nu te paraseste niciodata, doar pleaca la munca, sau se insoara si-si face familia lui, dar se intoarce la un moment dat.
Din atata lucru nu moare nimeni si nici nu exagereaza, ca a fost parasit.

E bine totusi ca nu a plecat in Afganistan.
Toti care au rude, prieteni plecati in strainatate s-au simtit asa.
Dorul acesta o sa treaca cu timpul. Tu ai nevoie acum sa iti petreci timpul cu activitati care sa te faca sa treci mai usor in tot acest timp. Apuca-te sa citesti o carte. Biblia trebuie cititta de toti, macar odata in viata.

Ești ok.

Ai mei sunt plecați în Germania( sora mea cu soțul și copii, tata și mama) de vreo 3 ani. Sunt singur acasă, fac curat mâncare spăl șamd, apoi când începe școală merg la cămin și acolo o iau de la capăt dar adăugăm învățat și mers la cursuri. Niciodată n-am putut să privesc negativ chestiile astea, cred că contează mult personalitatea, și prin tot ce trec m-a ajutat să evoluez într-o persoană matură responsabilă și empatică