Hei preceni...
Am și eu o problemă.Ai mei sunt morți,iar eu stau cu bunicii.
Nu avem o relație deloc bună.Ei au mentalitatea lor,eu pe a mea.
Dar de la o vreme nu ne mai înțelegem deloc. Certurile sunt tot mai dese, au devenit chiar insuportabile.
Toate astea m-au împins la unele gesturi prostești.Prieteni,alcool și țigări.
Dar nici asta nu mă mai ajută.Ce să mai fac?

Lasa-te de alcool, tigari si prieteni cu influenta proasta asupra ta.Incearca sa sa le faci pe plac bunicilor si nu comenta cand zic ceva, inghi-te in sec si treci mai departe!

Tu ti-ai pierdut parintii- ei au pierdut un copil pe care l-au crescut de mic in ani si ani de zile, in care si-au formulat dorinte si sperante pentru el/ea. Si apoi au trebuit sa renunte brusc la toate astea. E posibil ca bunicii tai nu sa fi jelit suficient si sa nu fi trecut cum trebuie peste durerea lor. E posibil ca pe zi ce trece sa le aduci aminte tot mai mult de copilul lor, si, nestiind cum sa se distanteze de durerea asta, sa se poate dur sau rece cu tine, din dorinta de a se distanta si proteja. E posibil sa creada ca la un moment dat au dat undeva gres cu parintele tau, si sa se teama sa nu faca aceleasi greseli cu tine, si de aia sa fie mai exigenti.
Din aceste motive poate ar ajuta sa vorbesti cu ei si sa-i linisteti. Lasa-i sa stie ca fac o treba buna cu tine. Spune-le ca la multumesti ca au atata grija de tine, ca esti foarte norocos/a sa ii ai, ca stii ca probabil nici lor nu le e usor, cum nici tie nu iti e usor, dar impreuna va e tuturor mai bine. Asta probabil ii va linisti. Probabil bunicii tai se tem ca sunt prea in varsta, ca nu mai sunt capabili sa aiba cum trebuie grija de tine. Si mai ales se tem, probabil, ca, fiind mai in varsta, la un momentdat se vor duca si ei cand inca tu nu vei fi inca gata sa ai grija de tine singur/a. Ori asta e o teama cumplita si impovaratoare, sa se teama ca, fara sa vrea, la un moment dat se vor duce si ei si astfel te vor dezamagi, lasandu-te singur/a.
Ce poti face tu este sa le arati ca pe zi ce trece esti tot mai pregatit/a, tot mai capabil/a sa te descurci si singur/a intr-o zi. Intelegi de ce alcoolul si tigarile nu te ajuta nici pe tine, si nici pe ei sa se relaxeze. Ofera-te sa-i ajuti prin casa. Cere-le sa te invete tot felul de lucruri, de la cum sa faci o tocanita, pana la unde se plateste nu stiu ce taxa sau de unde poti sa cumperi cea mai ieftina paine, etc.
Vei vedea ca in timp nu doar tu te vei simti mai bine, mai sigur/ si stapan/a pe situatie, dar si ei te vor aprecia mai mult, si iti vor accorda mult mai mult credit.
Toate persoanele pe care le intalnim si toate lucrurile care ni se intampla, se intampla pentru ca avem de invatat cate o lectie. Cateodata lectia e nasoala, cateodata lectia e doar lectia renuntarii( la ego, la ataament, la asteptarii, la durere, etc) dar fiecare lectie e necesara si suntem condamnati sa retraim aceeasi situati pana ne-am invatat acea lectie si suntem pregatiti sa trecem mai departe.
Filosofia budista, in care exista ideea reincarnarii, spune ca, de fapt, copii sunt sufletele mai batrane, care tocmai ce au trait o viata, au invatat o lectie, si isi aleg apoi o noua familie in care sa se renasca pentru a-i ajuta si pe ei sa isi invete lectia. Poate rolul tau este sa iti ajuti bunicii sa treaca peste durere si regrete si sa le arati ca, in pofida varstei, fac o treaba buna crescand un adult capabil si responsabil.
Ai incredere ca vei face alegerile potrivite si si ceilalti o vor face!

Pai e cam dificil dar nu i imposibil, poti sa vorbesti cu ei si sa le explici cum stau lucruile in zilele noastre, ignorai uneori sau sa le spui la tot ce spun ei "ok" si faci cum vrei asta tot ....sau daca esti major e timpul sa stai pe picioarele tale.