Nu lua in seama bărbații singuri sau ce nu isi iubesc partenerei cand spun ca "da,e normal sa iti binocleze ochii după toate deselatele pe strada" ca nu e asa.
Daca trece cineva prin fata ta pe drum il/o vezi ca nu esti orb, dar de acolo la a te uita la părțile intime, la a analiza femeile, la a spune asa senin ca da, te uiti la femei și te atrag e o problema.
În general bărbații ce procedează asa si înșală si cred ca sti si tu asta.Ca nu esti vreo copila naiva ce sa crezi ca analizează femeile asa ca sa le poata picta acasa pe panza, se uita pentru sex, iar daca ii iese vreo combinatie sigur profita.
Asa ca, dacă tu te simti umilită, comparată, sau chiar înșelată pune piciorul in prag si ia initiativa.
P.s. tocmai pentru ca am trecut prin destule probleme pentru elb ma astept la respect si sinceritate.
Habar nu ai ce inseamna un om cu traume din copilarie, in casatorie. Nici macar nu ai citit, dar te-ai gandit tu sa raspunzi. Eu zic sa iti vezi de ale tale si sa iti faci tu o familie in care traiesti multumita doar pentru ca auzi vorbe care dupa 1, 2 luni se intorc pe dos sau sa traiesti fericita pe principiul "lasa ca tot la mine vine" dupa ce te inseala. Faptul ca nu exista inca o dovada clara, dar are un comportament care il tradeaza a fi afemeiat, ridica probleme serioase. Trebuie sa astepti ca un om sa te insele ca sa iti pui intrebari? Daca pentru tine e ok, succes la asa ceva! Dar gandire 13-16 ani, ai tu ca esti ok sa ai pe cineva si atat. O familie implica mai mult, dar pentru unii e un target, isi doresc sa o aiba si atat. Nu mai conteaza altceva.
Este evident ca intre voi a aparut rutina si s-a cam redus flacara pasiunii, dar asta nu te impiedica sa o reaprinzi daca esti femeie desteapta!
In primul rand nu te mai certa cu el si nu mai sta cu ochii pe el. Se uita doar, dar nu se duce dupa altele, fiindca stie ce are in pantaloni si nu cred ca vrea sa se faca de rusine la femei, cand tu acasa il primesti si-l iubesti, asa cum este.
Fii femeie desteapta! Atrage-l si seduce-l, joaca-te cu el si te va iubii cu sanii tai cei mici si cuminti cu tot.
Ingrijeste-te! Mergi la o cosmetica, sau la o epilare totala, fa ceva nebunesc sa-l atragi, sa-i reaprinzi pasiunea si dorinta sa te aiba din nou. Fii vesela si zambitoare, gateste-i mancarea preferata, du copilu la mama ta sau lui si pregateste-i o seara surpriza, plina de pasiune si iubire.
In viata trebuie sa faci compromisuri daca iubesti cu toata inima, iar o relatie lunga si fericita se tine cu vorba buna si dulceata pe buze, cu care poti obtine enorm de multe, fara sa te milogesti de el sau sa-i impui ceva, prin certuri si reprosuri.
Niciodata, dar absolut niciodata sa nu mergeti la culcare certati! Asta sa fie o regula de aur, pe care ar trebui sa o puneti la loc de cinste in casa voastra, ca sa fiti intotdeauna unul in bratele celuilalt, la culcare.
Felicitari pentru casnicia fericita! Sunt de acord cu ce ai spus tu partial, insa te inseli pe alocuri.
Pasiunea dintre noi nu s-a stins, asta e ceea ce ma deranjeaza, cred ca nu as fi atat de deranjata daca nu as stii ca facem atat de multe lucruri si nu suntem un cuplu obisnuit si distant.
Suntem lipiciosi, imi saruta mana, imi daruieste flori, ne facem tot felul de surprize, biletele, cine, seri etc.
Insa el are probleme cu mitomania (o boala dificila, nu un simplu mincinos) si am observat un comportament de afemeiat, pe care daca vreau sa il clarific sau sa il indrept, nu pot din cauza mitomaniei. Faptul ca ar insela sau nu, nu e sigur din moment ce nu exista sinceritate intre noi. Nu toti oamenii stiu sa aprecieze ceea ce au.
Iar cu un mitoman lucrurile nu stau deloc asa. Stii cum e, "tu taci, cu toata oboseala, copil, mancare etc, te aranjezi, il astepti imbracata frumos, sexy, cu ceva ce ii place, iar el vine acasa satul de holbat/glumit cu altele si (chiar daca fara rautate, din cauza mitomaniei) el nu te apreciaza mai mult, si sa ii treazeasca constiinta (uite ce am acasa) ci in sinea lui isi spune uite ce am pacalit-o. Sunt castigat ca nu isi da seama ce fel de om sunt si ce am facut rau".
Poate ca sunt putine femei asa care stiu ca flacara trebuie intretinuta, dar eu stiam asta, problema e sa ai cu cine.
Nu te poti lupta chiar singura. Si asta e cel mai dezamagitor, cand stii ca ai facut multe eforturi si tot nu a fost ok.
Iti spun din proprie experienta ca lasatul copilului undeva, nu e o problema. Noi chiar nu avem unde (aviz, fara rautate, cand dati un sfat) dar am avut momente intime si romantice., ca doar are si copilul un program.
Ca sa mai adaug ceva nou, daca zilele trecute sustinea chestiile alea cu sanii, acum s-a razgandit total, cica a mintit pentru ca e "prost de gelos" (mitomania)...deci nu ai de unde sa stii niciodata ce e in mintea lui si ce vrea de fapt. Iar gesturile sunt destul de interpretabile uneori.
Acum exagerezi tu.
Bărbatul chiar si nemernic sa fie nu o sa ii spuna in fata ca da, ai sani nașpa si nu imi plac, dar in schimb se va uita pe net la silicoane, la alte femei la sani ceia ce denotă ca asa e.Nu de fiecare dată trebuie sa iti zică omul in fata ca esti prost, poti sa iti dai seama si din felul în care se comportă sau vorbeste cu tine cam asta e ideea.
Si nu e normal sa se uite după femei, parerea mea.Cum am spus si mai sus, trec oameni pe lângă tine pe strada si ii vezi ca nu esti orb, dar cand pe strada te uiti cu subînțeles, la munca la fel, pe net la fel se vede.
Da Naty1, stiu ca ai perfecta dreptate. Atat cu ce ai zis mai sus, clar nu e orb, dar nici nu admiri asa toate deselatele, bine zis si nici nu spui ca te atrag. Foarte corect. Dar cu toate astea, el e un paradox, se poarta ca un barbat care iubeste (probabil ca asa fac si cei care inseala) si aici intervine principiul totul sau nimic, banuiesc. Insa, el a sustinut prima data, mai demult ca nu a realizat cat de prost e, ca e penibil sa faca asta, ca nu m-a pretuit ca ma vede cu alti ochi. Timpul bineinteles ca a scos la iveala ca face la fel, apoi mi-a spus ca e un obicei pe care nu l-a scos din cauza ca e foarte gelos pe mine si multe altele, dar nu stie cum sa faca sa nu mai fie asa. Eu am fost de acord sa il accept si sa facem ceva in privinta asta, adica, sa incepem sa ne deschidem, ca asta ma asteptam eu de fapt. Adica daca cineva chiar are o obisnuita proasta si ar vrea sa scape de ea, dar nu stie cum si i se ofera ajutor, el coopereaza. Insa daca asta a fost doar un motiv si o cale de a intoarce ce a zis, ca sa fie pace intre noi, clar se va purta la fel si va ascunde. El oricum sufera de mitomanie si de gelozie excesiva si nu stiu niciodata ce simte. Eu nu ma asteptam neaparat sa imi zica in fata, desi mi-as dori, (culmea, cum am spus e un paradox, se aprinde destul de repede daca imi vede sanii sau ii atinge), dar imi doream sa stiu, daca asta ar fi un motiv plauzibil, serios sau poate fi si altceva la mijloc. Se poate si sa simta nesiguranta si e si razbunator. Cum am spus, nu am zis tot istoricul si poate nu am pus intrebarea corect. De exemplu, el e gelos si pe curieri, de ce mi-a zis omul ala "cu drag". Si ca sa nu fie el mai prejos, face si el ceva ca sa ma faca geloasa, desi eu nu am facut nimic gresit. Aici nu inteleg eu, daca s-a pierdut in chestia asta de a ma face geloasa sau pur si simplu e nemultumit de mine. Pentru ca daca ar fi vorba de prima, desi nu e corect si chiar si asta arata ca nu e un om intreg la cap, poate as fi dispusa sa il iert si sa incercam sa indreptam lucrurile, dar daca el nu e multumit de mine, atunci nu are rost, e liber sa gaseasca persoane asa cum isi doreste el.
În primul rând vreau sa stii si sa înțelegi, ca tu esti ok fizic, nu trebuie sa te complexezi, trebuie sa ai incredere in tine.
Pe urma sa te gândești si la varianta cu "hotul de furat se teme". Adică esti femeie, probabil esti tânără e normal sa fie atras de tine dar ceva nu ii ajunge la felul cum reacționează.
Da, nu stiu toata istoria dar mitomania nu e o scuza.Eu răspundem stric la faptul că un bărbat nu e ok sa iti spuna de alte femei ca sunt frumoase, sa se uite in felul ala dupa altele atata timp cat te iubeste.
Ai dreptate. Stiu ca nu ar fi trebuit sa ma afecteze, dar au fost cateva momente in care am inceput sa imi pierd siguranta, de asta am scris aici. Ma simteam blocata in toate astea si simteam ca ma pierd si sunt prea subiectiva. Aveam nevoie sa stiu din partea mai multor persoane ce gandesc in legatura uitatul si marimea sanilor. Parerile voastre obiective si sustinerea voastra chiar m-au ajutat si m-au scos din "filmul" meu.
Iti multumesc frumos pentru raspuns!
Offf. Daca tu esti complexata de faptul ca ai sani mici, cum ar trebui sa se simta altii? Ar trebui sa ii admire? Daca tu nu te admiri pe tine, cum sa o faca altii? De ce ai avea pretentii de la altii?
Cum sa spui ca nu te-a iubit din cauza asta?
Toti avem lipsuri si defecte, dar asta nu inseamna ca cel de langa noi nu ne iubeste din cauza asta. Daca ne-a ales, sigur a gasit ceva frumos la noi, mai presus decat orice defect.
Si referitor la uitatul la alte fete. Și eu ma uit la alti baieti si fete, daca vad o persoana frumoasa, de ce sa nu ma uit la ea si sa ii admir frumusetea? Și sa zic,, wow, ce frumos sau frumoasa e". Dar mai mult de atat nu se intampla, nu imi imaginez cum ar fi sa fiu cu ei sau alte chestii. Pur si simplu admiri un fizic frumos fara a avea alte intentii.
Cand intram intr-o relatie, nu ne astupam ochii.
Fii mai relaxata, mai deschisa. Probabil i-ai spus si lui ca te simti complexata si el prefera sa te minta ca iti place sanii mici, desi prefera sanii mari. Invata sa iti accepti lipsurile sau ce or fi ele si ca nu este necesar sa te placa in intregime, inclusiv ceea ce nu ai. Mult succes!
Chiar nu ai inteles nimic. Mai citeste pe aici si poate vei intelege, daca te atrage subiectul.
Era vorba de sinceritatea si sustinerea dintr-'o familie. Cand ai sanii mici, stii ca ii ai mici, trebuie sa fii tampita si narcisista sa te consideri altceva. Ca te accepti e cu totul altceva. La fel si el, e un lucru pe care il vede, nu trebuia sa ii spun eu ca am sani care abia se vad. Insa, una e sa fi constient si sa alegi persoana pentru tot ce e si ce are. Si alta e sa ii incurci viata si sa visezi la sani mari. Daca ii plac sanii mari si e un lucru atat de important care il face sa dea atata importanta oricarei deselate, doar ca are sani, trebuia sa isi aleaga alta. Nu am zis eu ca nu imi plac, dar si sa presupunem ca as fi avut o cadere,( btw am ramas cu noduli la sani dupa nastere, nu e fain sa stii ca iti pot taia sanii in orice moment) persoana de langa tine trebuie sa te aprecieze si sa te incurajeze si iti spun din experinta, ca am avut un astfel de om langa mine. Una e sa observi o persoana frumoasa, sa te uiti discret, alta e sa te holbezi la tot ce vezi in jur si sa admiri. Pe langa asta, nu cred ca ai o familie sau daca ai esti o persoana interesata si frivola, dupa cum vb. Intr-o fam, esti si la bine si la greu, celalalt e la spital, vai de el, tu te duci cica sa il sustii dar atunci vezi ceva frumos si admiri, il faci pe celalalt sa se simta de tot rahatul? Oricat de perfect ai arata, poti sa ai un accident oricand, sa patesti ceva rau si sa ai un soc astfel incat sa nu te accepti. Persoana de langa trebuie sa fuga pentru ca nu te accepti si sa nu te accepte nici ea? Sau trebuie sa te aprecieze in continuare si sa te incurajeze si pe tine? Unele aveti cap, dar creier nu. Mai ganditi cand vreti sa dati vreun sfat si sa va credeti destepte. Mersi oricum, am primit deja raspunsuri ajutatoare care mi-au prins bine, de la oameni inteligenti.
P.s. din experienta si auzite. Sunt multe si despre baieti de spus, dar am vazut multe fete cu chiloti cu push-up si ele nu au fund, de sutiene nu mai vb, machiaje si coafuri care le schimba cu totul, burtiere care le ascund ditai burta si multe alte, sau aveam in facultate colege aranjate si faine care pareau niste domnisoare dinstinse dar ieseau din baie fara sa se spele pe maini, aranjandu-si parul, despre cat de gaurite si scarboase sunt unele nu mai zic, cum e sa admiri un miraj? Ceva fals care nici macar nu arata asa? Sau chiar pe cineva scarbos? Mai esti mandra sa spui wow ce frumos? Cand esti mai matur te gandesti (sau ar trebui) si la lucrurile astea si pui pret pe ceea ce ai concret. Nu iti irosesti energia si atentia cu toate nimicurile astea.
Si apropo de iubit si acceptat. Nimeni nu e absolut perfect. Ideea e sa iubesti si imperfectiunile celui de langa tine.
Crezi ca el arata perfect? Din contra, a zis si el, si altii ca arat mai bine in comparatie cu el. Insa asa cum el are anumite defecte, care poate nici nu ii plac, eu il accept si il iubesc cu ele, daca l-am ales. Nu il compar cu altii sau sa caut in altii altceva. Deja se numeste manipulare cand tu stii ca cineva are un defect/o slabiciune si te folosesti de asta sa il ranesti.
Si daca se uita dupa altele ce? Tot cu tine e, tot cu tine sta in casa, tot cu tine face sex, uitatul nu face rau la nimeni.
Nu vad de ce e asa mare problema pentru tine?
Barbatii se uita dupa altele si daca au femeile sanii normali, asa e natura barbatului.
Conteaza cum se poarta cu tine, atat.
Salutare! Am adoptat și distribui această serie de informații psihologice, cu care încerc să-i ajut pe cei care suferă de depresie și nu numai: După ce citești, răspunsul îl găsești în inima ta! Mult succes!
-învinge orice formă de emoție negativă, de teamă!
-refuzul de a ierta implică în mod necesar povara timpului psihologic.
-prezentul este tot ce vei avea vreodată.
-viața ta, este în acest moment.
-viitorul este o replică a trecutului.
-când mintea ta este împovarată de trecut, trăiești aceleași lucruri.
-calitatea conștiinței din prezent dă formă viitorului, care nu poate fi trăit decât în clipa de acum.
-identifică-te cu mintea, observă gândul, nu-l analiza!
-ascultă liniștea din spatele oricărui sunet!
-observă cromatica, nu interpreta!
-modifică-ți gândul, sau acceptă-l!
-modifică-ți starea, sau acceptă starea!
-simte corpul tău interior, scufundă-te în iluminare!
-trăiește clipa de acum, prezentul etern, profund!
-nu există salvare în timp, nu te poți elibera în viitor de problema ta.
-prezența în clipa de acum este cheia libertății.
-nu poți fii liber decât acum.
-anumite lucruri din trecut n-au mers așa cum ai dorit.
-îți manifești o putere să mergi mai departe, de ce s-a intamplat în trecut.
-te împotrivești lucrurilor care există deja.
-speranța te concentrează pe viitor, neagă prezentul, neagă fericirea ta.
-situația ta de viață există în timp.
-viața ta există acum.
-situația ta de viață este o construcție a minții.
-viața ta este reală.
Ideologii personale.Aleg să renunț la depresie/îngrijorare/teamă/dezamăgire pentru că:
-apare în urma conștientizării a unui lucru greșit.
-este rezultatul prejudecăților.
-sunt trist pentru că sunt într-o stare de regret.
-am o mare neplăcere și suferință.
-am o minte împovarată cu împotrivire.
-sufletul meu este încătușat, în suferință, în judecata păcatului.
-am de ce să mă îngrijorez.
-am o stare de depresie.
-sunt captat în necurăție și supărare.
-sunt singur împotriva cerului.
-sunt nefericit și neîmpacat.
-sufletul nu s-a detașat de trecut și de viitor.
Ideologii personale.Aleg fericirea, constă în următoarele idei:
-fac ceea ce îmi consolează a binele.
-fac ceea ce mă bucură pe o perioadă lungă de timp.
-fac totul profund, din inimă, nu din minte.
-renunț la orice modalitate de păcat.
-pot cu adevarat sa ma identific cu mintea.
-vreau să îl pot contempla pe Isus Hristos, regele sfinților și al îngerilor, în purificare, slavă și în glorie pentru eternitate.
-sunt împăcat cu trecutul, m-am iertat.
-trăiesc curat prezentul.
-prezentul etern îmi dă bucurie.
-mă pot bucura de clipa de acum.
-nu mai am de ce să îmi fac griji.
-simt sănătatea și viața din mine.
-am o minte iluminată, purificată.
-de astăzi (data), mi-am schimbat viața radical.
-mă detașez de păcat, de ce nu-mi aduce fericirea și pacea.
-confer o viață nouă.
-nu mă mai interesează ce mi-a plăcut cândva.
-îmi consolidez sănătatea și bucuria.
-dacă nu poți să nu gândești deloc, înseamnă că nu te poți elibera din minte.
-gândul există doar în mintea ta,niciodată în realitate.
-iubirea,bucuria,pacea, nu pot înflori decât când ne eliberăm de sub domnia minții.
-conștiința este calea eliberării de durere.
-nu mai crea durere în prezent!
-acceptă și nu rezista inconștient la ceea ce există!
-respectă clipa de acum!
-momentul prezent este tot ce vom avea vreodată.
-moartea ia tot ce nu suntem noi.
-secretul vieții este să mori înainte de a muri, și să descoperi că nu există moarte.
-viața este acum.
-prezentul este tot ce vom avea vreodata.
-trăiește in locul în care te afli!
-permite tuturor lucrurilor să existe cu, sau fără tine!
-trăiește sfârșitul timpului!
-nu lăsa frica, să îți inunde mintea!
-nu îți petrece întreaga viață așteptând să începi să trăiești!
-nu iți dori ceea ce nu ai,și dorește-ți ceea ce ai!
-viața este deja desăvârșită, completă, perfectă.
-îți poți îmbunătăți situația de viață, dar niciodată nu îți poți îmbunătăți viața.
-trecutul nu poate supraviețui dacă ești prezent.
-nimic real nu poate fi amenințat.
-nimic ireal nu există.
-vindecă durerile, spulberă inconștiența, fără să faci nimic, pur și simplu existand și păstrând frecvența prezenței intensă!
-fericirea si nefericirea sunt de fapt una, numai iluzia timpului le separă.
-nu alerga după o iluzie pentru tot restul vieții!
-lucrurile și stările îți pot oferi plăcere, dar îți pot da și durere.
-îți pot oferi plăcere, dar nu îți vor da bucurie.
-trezește-te, părăsește-ți mintea, fii prezent!
-acum, nu vei mai avea nevoie de lume, nu vei mai avea nevoie ca ea sa fie altfel de cum este.
-acum vei fi capabil să simți adevarata compasiune și să-i ajuți pe ceilalți la nivelul cauzei.
-numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot creea o lume mai bună.
-la acest nivel profund, compasiunea devine vindecare, în sensul cel mai amplu.
-în această stare influența ta se bazează în primul rând, nu pe realizarea a unui anumit lucru, ci pe simpla existență.
-elimină suferința la nivelul cauzei!
-elimină inconștiența din lume!
-alină suferința lumii, daca ești chemat!
-nu te opune durerii, las-o să existe!
-nu nega durerea emoțională, ca sa nu contamineze!
-nu-i intoarce spatele, înfrunt-o, simte durerea complet, exprim-o!
-continuă să simți durerea, frica, groaza!
-ai prefera să mori fără durere?
-lasă trecutul să moară în fiecare moment!
-Îți doresc toate aceste acumulări psihologice facute de mine, să le contemplezi!
-Răspuns câștigător?
Aici se intampla un abuz emotional subtil. Oamenii de rand, necititi pe subiect sau netrecuti prin relatii cu mitomani sau cu oameni cu alte tulburari comportamentale nu inteleg ce ti se intampla.
Sa faci glume despre complexe e o tactica de a distruge stima de sine a unei persoane pentru a o putea tine sub control si pentru a o manipula vesnic.
Sa spui ca vrei sa te schimbi si sa nu faci niciun pas in directia aia se numeste din nou manipulare.
Sa spui ca faci una si sa faci alta este din nou manipulare, un tip de manipulare care te face sa nu mai intelegi ce e real si ce nu, si din nou sa te indoiesti de tine.
Sa fii gelos fara motiv poate insemna paranoia datorata faptului ca iti ascunde niste lucruri. Plus dovada ca e cat se poate de constient ca nu te merita.
As putea sa o tot tin asa pentru ca sunt multe lucruri din textul tau destul de scurt care indica abuz emotional.
Cum erai inainte sa fii cu el? Aveai la fel de multa incredere in tine sau ti-a distrus-o omul asta?
Imi pare rau, ai langa tine un narcisist: un mitoman, pervers, gelos, misogin, infidel.
Eu bineinteles nu sunt expert, nu sunt psiholog si vorbesc din experienta mea cu oamenii. Insa e un profil frecvent vazut (de mine) in relatii abuzive.
Si o relatie nu trebuie sa implice violenta fizica pentru a fi abuziva.
Eu nu cred ca esti sensibila. Cred ca esti un om care observa un abuz insa nu e pe deplin constienta ca e un abuz. Si parerea mea e ca mintea ta o sa fie un haos pana o sa te rupi de el...
O sa fie foarte greu, dar sper sa o faci.
Pentru ca ce face el cu mintea ta lasa urme adanci.
E posibil si sa gresesc. Tu cunosti situatia mai bine. Dar ar trebui sa incerci sa faci terapie.
Buna! Multumesc pentru raspunsul tau.
Imi pare rau ca nu il mai pot declara raspuns castigator, insa exact asa este. Cine nu a intalnit un om mitoman nu are idee ce inseamna sa traiesti asa si sa te "trezesti" din asta mai tarziu.
Daca nu as fi avut inainte o relatie serioasa, poate as fi crezut ca e absolut normal si eu sunt problema.
Insa asa cum langa omul ala m-am simtit iubita si frumoasa si am invatat ca respectul si increderea sunt lucruri esentiale, cu atat mai mult trebuia sa fie acum, in cazul a doi oameni maturi care au ales sa isi faca o familie.
Nu ma consideram perfecta, stiu ca am sanii prea mici, sunt oarecum si slabuta, dar ma consider o femeie frumoasa care are trasaturi speciale, asa cum mi s-a si spus de multe ori.
Acest fost chiar mi-a spus odata ca am asa un fund frumos cum nu a mai vazut. Cand l-am intrebat unde a mai vazut el atatea, ca doar nu a mai fost cu nu stiu cate femei, mi-a spus ca mai vede asa pe str. Si asta a fost toata discutia noastra. Nu m-am suparat, nu am devenit obsedata sa ma gandesc vai se uita dupa alte femei. Era in schimb gelos cam asa cum sunt eu acum. Pe bune ca nu intelegeam de unde atata imaginatie si banuieli, ca lucrurile serioase necesita timp si la inceput radeam, ma minunam, ma enervam. Ulterior am inceput sa il inteleg, am discutat, am luat masuri si problema s-a rezolvat. Uite in cazul nostru dureaza de ani de zile si lucrurile (increderea in special) se deterioreaza tot mai rau.
Acum insa, am incetat efectiv sa mai sper ca va fi bine vreodata.
In loc de schimbari, am auzit doar promisiuni exagerate, care bineinteles ca nu s-au materializat in fapte. El tot timpul se da neajutorat. Si eu ca proasta cautam solutii. Acum, ultima data, m-am tot gandit ca am incercat de toate, insa incredere nu i-am dat (el mintind frecvent era cam imposibil), dar mi-am trecut peste durere si temeri si am zis hai ca poate asa il incurajez. Ii mai spuneam, ok, am incredere in ce spui, te rog sa nu ma mai ranesti. Ca dupa un timp sa descopar ca m-a mintit si sa spuna ca m-a mai mintit. Motivul, acelasi, de teama sa nu ma piarda, sa nu ma dezamageasca. Pai daca ar fi asa, nu ar fi facut tot posibilul sa fie corect? Cu atat mai mult cu cat i-am spus ca urasc cel mai mult minciuna. A fost o dezamagire mare sa vad ca nu are un pic de suflet ca eu imi pun sperantele in el, cu atat mai mult cu cat speram ca e sincer si rezolvam problema cu uitatul lui obsesiv, dar asa clar nu avem nici-o sansa sa avem pace daca nu ma pot baza pe ce spune. Chiar nici nu mai stiu daca intr-adevar a mintit sau spune asta doar sa ma raneasca.
As vrea sa gresesti, insa din pacate, e un adevar dureros care m-a trezit ca un dus rece si nu stiu daca pot sa mai sper ca va fi bine, asa cum imi doream sa fie.
E prima data in viata mea cand imi pare rau ca am dreptate. Speram sa ma contrazici. Chiar daca i-ar fi teama sa te piarda, in cazul lui intervine lipsa empatiei, faptul ca ii pasa doar de propria persoana si obisnuinta de a minti. Asa ca o sa te raneasca in continuare si o sa joace cartea victimei. Pentru ca asa se vede el situatia si nu o sa-i scoti asta niciodata din cap. Ce are el este o tulburare de personalitate. Imi pare rau ca treci prin asta. Parerea mea e ca orice efort ar fi in zadar... si singura persoana care sufera aici esti tu. El e foarte probabil ok in lumea lui. Singura lui problema e ca ramane fara o persoana pe care sa o terorizeze si daca incerci sa te rupi de el, o sa incerce tot felul de tactici care sa te faca sa te intorci din drum...
Sper sa ramai asa rationala si sa mergi mai departe.
anonim_4396 întreabă: