Ce parere aveti despre parintii care sunt obsedati de note si de scoala si care nu se gandesc deloc la copii sau cat de dificili sunt unii profesori?

Nu exista comunicare, nu stiu sa asculte sau copii nu stiu sa vorbeasca

Profesorii cred ca notele reflecta ceea ce stiu copiii lor, ei sunt speriati ca daca vor lua note mici viitorul lor este compromis si dramatizeaza...fac eforturi pentru ca ei sa invete si sa aiba tot ce au nevoie si de asta sunt asa de preocupati ca in ziua de azi e greu sa ai un rost in viata daca nu te spetesti invatand.Deci orice ar face parintii, fie ca iti convine sau nu, ei iti vor doar binele si atat.

Parintii* scuze

Parintii sunt obsedati de note si de scoala tocmai pentru ca se gandesc la copiii lor si la viitorul acelor copii. Crezi ca o sa ajungi ca Becali, plin de bani si fara nici un fel de educatie? Eu nu cred!

E o prostie comunista. Adica incredere prea mare a generatiilor mai batrane in autoritatea de orice fel, in cazul asta profesorul, combinata cu o idee tot comunista, adica faptul ca adolescentul nu e fiinta umana, ci altceva fara drepturi si doar cu obligatii.

Vorbeste deschis cu ei si explica-le cum sta situatia. Sper ca unele idei sa te ajute mai bine.
Cheia succesului constă în modul în care îţi vei prezenta cauza. Iată câteva sugestii ce te pot ajuta în acest sens:
1. Identifică problema. Scrie mai jos problema asupra căreia tu şi părinţii tăi nu cădeţi de acord.
․․․․․
2. Identifică-ţi sentimentele. Descrie cum te face să te simţi atitudinea părinţilor tăi cu privire la problema în discuţie — de pildă te simţi rănit, trist, penibil sau simţi că nu au încredere în tine.
․․․․․
3. Încearcă să gândeşti ca un părinte. Imaginează-ţi că ai un copil adolescent care are aceeaşi problemă pe care ai menţionat-o la punctul 1.  Care ar fi cea mai mare îngrijorare a ta ca părinte, şi de ce?
․․․․․
4. Reanalizează problema. Răspunde la următoarele întrebări:
Ce foloase îţi aduce punctul de vedere al părinţilor?
․․․․․
Ce ai putea face pentru a le risipi îngrijorările?
․․․․․
5. Discută problema cu părinţii şi căutaţi împreună soluţii. Aplicând sugestiile menţionate mai sus şi cele din chenarul „Sfaturi pentru o comunicare mai bună", vei observa probabil că poţi să comunici cu părinţii într-o manieră mai matură. Kelly se bucură de o astfel de relaţie cu părinţii ei. „Dacă te cerţi, nu ajungi nicăieri şi sigur vei pierde", spune ea. „În cazul meu, secretul e să stau de vorbă cu părinţii. Aproape întotdeauna ajungem la un numitor comun şi aşa toată lumea e mulţumită."
SFATURI PENTRU O COMUNICARE MAI BUNĂ
„Dacă asculţi, vei rezolva mult mai mult decât dacă ţipi. Dacă îţi asculţi părinţii şi încerci să le înţelegi punctul de vedere, şi ei vor face la fel." (Rianne)
Citeşte Filipeni 2:3, 4.
„Nu răspunde obraznic! Eu făceam asta mereu, până într-o zi când mi-am dat seama că aş fi putut să evit o ceartă (şi pedeapsa ce a urmat) dacă pur şi simplu mi-aş fi ţinut gura!" (Danielle)
Citeşte Proverbele 17:27; 21:23.
„Aşteaptă până se liniştesc apele, până când ştii că părinţii vor fi dispuşi să te asculte." (Colette)
Citeşte Proverbele 25:11.
„Părinţii trebuie să ştie că îi respecţi şi că îi asculţi cu adevărat când îţi vorbesc. Deci, înainte să le spui ce simţi, asigură-i că ai ascultat şi ai înţeles ce au zis." (Emily)
Citeşte Proverbele 23:22; Iacov 1:19.