Stiti in ultimii 4 ani am inceput sa sufar dupa parintii mei pentru ca sunt plecati in strainatate si sunt despartiti dar nu divortati...si am inceput sa ma gandesc la " ganduri negre " si stau numai in camera si ascult muzica trista si m-am obisnuit asa. si nu prea mai ies pe afara. stau doar in camera mea si ascult muzica sau pe fb, dar eventual mai vorbesc cu cei care ma baga in seama daca nu asta e.
Am 2 prietene si le-am spus si lor asta si la ceea ce ma gandesc eu si lor nu le convine asta si cica incearca sa ma inteleaga, imi tineau morala, ma certau ca nu e bine, dar ele nu stiu cum ma simt eu, iar eu le-am zis ca vreau sa ma indepartez de ele si de toti, iar una dintre ele mi-a spus la nervi " ca m-am saturat de aceleasi povesti ale tale, cata atentie mai vreau, ca sufar de nebagare de seama si sa ma prefac ca n-o cunosc " dupa ca ce mi-am mai cerut si scuze asta mi-a zis ea apoi. si inteleg ca a zis la nervi dar chiar e o buna prietena? iar cealalalta care imi este prietena de o viata cica urma si ea sa mi zica asta si nu mi-a zis pentru ca este o prietena foarte buna. Acum in ultimul timp nu prea mai ies cu ele afara le-am lasat pe ele amandoua. Oricum e mai bine si fara mine... Am observat eu. Am nevoie de parerile voastre...

Nu ieși afară, stai toatăziua în casă ca un trist și o arzi pe fb ascultând muzică de căcat?
Păi rămâi calm, ești în grafic. Te comporți ca majoritatea oamenilor de vârsta ta.

Nu cred ca prietenele tale sunt neaparat rele. Evident o prietena adevarata ar incerca sa te scoata din starea asta, insa poate ele au incercat dar nu au reusit. Noi avem doar partea ta de poveste. Daca de cateva luni bune le tot repeti prietenelor aceeasi poveste, nu este de mirare ca la un moment dat una a explodat. Noi nu stim exact care este situatia. Poate ea a explodat dupa ce i-ai spus chestia asta doar de doua ori si atunci nu ar fi bine. Incearca sa te pui putin in situatia lor, tu stii cel mai bine cum au decurs lucrurile.
Cat despre gandurile negre, incearca sa te bucuri de viata. Intr-adevar ai nevoie de parintii tai, in special la varsta asta, banuiesc ca ai undeva intre 11-16, 17 ani, insa gandeste-te ca ei au ales sa lucreze acolo nu din placere, ci din nevoie. Sunt convinsa ca nu le face nicio placere sa stea departe de tine, insa au fost nevoiti pentru a-ti oferi tie un trai de viata mai bun. Asa ca, fii fericita pentru ca se chinuie si muncesc pentru tine. Fii fericita ca nu lucreaza acolo si dau banii pe bautura si pe alte lucruri. Parintii tai merita rasplatiti pentru efortul lor si singrul mod in care tu ii poti rasplati este sa fii fericita si recunoscatoare pentru ceea ce ai si pentru ceea ce se chinuie sa iti ofere.
Inainte sa ai astfel de ganduri, incearca sa nu te mai raportezi numai la propria ta persoana, incearca sa te gandesti si la situatia celor din jur. Vei vedea ca totul nu va mai parea asa de negru si alb.

Salut

Pot sa te intreb ceva: Ai incercat sa vorbesti cu parintii tai despre aceste lucruri? In caz ca nu ai facut-o inca nu crezi ca asta te-ar putea ajuta?

Nu stiu cati ani ai, dar iti pot spune un sigur lucru, chiar si cel mai bun prieten se mai satura de tine cateodata mai ales in conditiile in care te vede asa, si orice ar spune sau ar face nu reuszeste sa te scoata din starea in care esti.omu` la suparare si la nervi spune multe, printre care si adevarul, de cele mai multe ori. poate ca exista putin adevar si in spusele prietenelor tale, nu stiu pentru ca nu iti cunosc situatia, dar din cate spui e nasol. daca tu nu te ridici nu o va afce nimeni, si spun asta din experienta proprie, si eu am trecut prin ceva asemanator.trebuie sa iti dai seama ca poate parintii tai au fost nevoiti sa faca ceea ce au facut si tu trebuie sa ii intelegi.incearca sa vbesti cu ei, poate daca le vei spune vor lua ceva masuri, sau macar vor discuta mai des cu tine. Nu te izola, nu rezolvi nimic, ieri in continuare cu prietenele tale, profita de viata asa cum poti, si cum stii, vezi.ti de scoala si sa ajungi ceva mai departe sa nu fii nevoita sa urmezi acelasi drum ca al parintilor tai, doreste.ti ceva mai mult si mai bun pentru tine.

Vorbeste cu parintii tai, sau cel putin cu unu dintre ei cu care te intelegi mai bine. Spuen-le ca ai nevoie sa fie alaturi de tine, si ca nu banii conteaza ci fericirea. Nu cred ca daca vorbesti cu ei, lucrurile vor decurge tot asa. Daca te iubesc, fac ceva in privinta asta.

Incearca sa te linistesti parintii o sa vina inapoi nu o sa traiasca toata viata acolo

Nu te da in ispitele depresiei.Incearca sa uiti de probleme si sa-ti traiesti viata normal.

Mereu să privești partea plină a paharului. Chiar dacă în problema ta nu se poate nu mai te gandi la ceva rau.

Uite parerea mea este sa nu te inchiziin tine sa nu renunti treuie sa mergi mai departe mie mi-a murit mama acum 6 luni de zile, simt ca mor mie asa dor de ea dar stiu ca daca as renunta ea ar fi trista daca m-ar vedea si pe mine, sunt trista si mereu voi fi fi pentru ca nu o mai am dar ridic capul sus si imi spun: TREBUIE SA MERG MAI DEPARTE! incearca sa faci si u asa daca nu te gandesti la tine gandeste-te la cei care te iubesc ca le faci mult rau