Heii TPU. Am 17 ani si nu ma inteleg deloc bine cu mama dar deloc. poate o Sa ziceti ca e varsta asta si toti au patit-o.dar la mine e altceva..Am crescut cu sora mea de 16 ani si bunica de cand aveam cam 1 anisor..pt ca mama era plecata in Belgia sa lucreze..cu tata (nu e tata natural dar asa il consider pentru ca ne creste de cand eram bebelusi) Veneau in fiecare vara acasa si unoeri si iarna. Era totul perfect ne intelegeam perfect si cu el si cu mama. Cand am implinit 12 ani ne-a luat pe amandoua acolo cu ea..deci practic de 5 ani locuiesc in Belgia..De ceva timp nu mai reusesc deloc Sa ma inteleg cu mama(nici eu nici sora mea)..niciodata nu am putut sa vorbesc cu ea despre ceva important cum ar fi prieten sau chestii de genul asta si asta pentru ca de fiecare data parca credea ca glumesc nu stiu dar niciodata nu ma lua in serios cand voiam Sa ii spun ceva si nici nu prea ma simteam in largul meu pentru ca nu am crescut cu ea si faptul ca nu ma lua in serios agrava si mai rau situatia..Deci ori ce fac parca nu ii convine mereu are ceva de spus. Mereu am invatat bine la scoala chiar daca am unele probleme cu matematica invat ok. Deci nu am ramas repetenta cand am un test o teza ceva mereu invat dar parca nimic nu ii convine imi zice Sa invat daca stau si eu Putin pe telefon intra in camera si tipa ca de ce nu invat chiar daca poate cu cateva ore inainte ma vedea cu ochii ei ca invat si in plus mereu am note bune deci nu o inteleg. O ajut si la curatenie, uneori cand e la treaba vine acasa si gaseste curat dar nu tot timpul pentru ca mai am si de invatat si mai ies si cu prietenul meu de 19 ani..cu asta a fost de acord. Oricum stie ca incerc Sa o ajut cat pot dar cand se enerveaza incepe Sa zica ca nu o ajut la nimic niciodata ca foarte rar mai fac si eu ceva ca nu invat si pe mine ma socheaza cand aud asa ceva. La noi nu e zi sa nu tipe mama din orice(de exemplu uita cineva in casa sau eu lumina aprinsa) incepe sa tipe ca ea plateste ca nu stiu ce (desi de multe ori i s-a intamplat si ei) si de la un simplu bec incepe iar cu invatatul ca nu fac nimic ca nimeni nu face nimic si eu chiar nu mai rezist! Chiar nu e zi sa nu se trezeasca tipand rar e o zi linistita la noi. Ma simt bine doar atunci cand ies cu prietenul meu sau la scoala(nu ma gandeam ca o Sa vina ziua in care o sa zic asta ) si asta pentru ca stau cu prietenele si nu o mai aud pe ea urland din orice. Uneori si chiar destul de des ne zice niste cuvinte care pe mine cel putin ma dor foarte tare. (Ca suntem proaste ca traim degeaba pe pamantul asta ca ea are cei mai prosti copii) si nu inteleg ce am facut atat de grav si ce motive i-am dat sa spuna asa ceva. Uneori parca de abia astept sa treaca 10 luni, Sa fac 18 ani si Sa plec de aici sa nu mai aud de nimic
Dar chiar nu exista nimic sa fie mai bine si la noi in casa?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook