Eu acum 9 ani am ales sa ma mut cu prietenul meu (acum imi e sot)desi stateam cu el la parintii mei, am ales sa plec fara sa cer voie parintilor.
Acuma daca stau sa ma gandesc imi dau seama ca am gresit prin faptul ca am plecat, ca mi am dezamagit mama dar daca era dupa mama eram si acum acasa la ea si ceream voie sa ies la un suc.
Dar nu imi pare rau cu cine am plecat.
Gandeste-te bine ce faci si daca merita
La cate se intampla in lume, e buna singuratatea pentru ca incredere nu poti sa ai in oricine
Daca stai cu parintii ai avere de la ei dar va fi greu sai intretii la batranete. Pleci cu gagiul dar daca devine violent sau va incerca sa stea pe carca ta? Locuintele sant scumpe insemnand sa stati in chirie - desi ar fi optiunea sa fie un om la locul lui.
Daca te-ai invatat cu "treburile casei", atunci este mai indicat sa deveniti independent de parinti.
Daca nu, intr-un an puteti invata cele necesare (gatit, curatenie etc) de la parinti /socrii), dupa care va mutati si invatati mai departe independenti, la "Scoala Vietii".
Evident, sfaturi se pot cere oricand.
La 27 de ani, du-te femei cu barbatul ala, ca alta oferta nu vei primii prea curand.
Dar tu care crezi că e cursul normal al vieții?
Să stai cu părinții cât mai trăiesc ei, iar apoi să rămâi singură până la final, sau să te măriți să ai o familie, un soț și copii?
Tu nu știi ce-ți dorești?
Dacă persoana iubita chiar ar fi un tip pe care sa îl iubești și sa te poți baza pe el ai ști deja răspunsul. Problema cred ca e ca nu ai încredere destulă în el altfel nu îmi explic. Dacă alegi sa te muti cu iubitul asta nu înseamnă că îți părăsești părinții, ei rămân oricum părinții tăi, ii vizitezi și păstrezi legătură cu ei.
Depinde de varsta: ai 14 ani ramai cu părinții ca ești minora. Ai peste 20 sa zicem, atunci te muți cu persoana iubita ca ești majora.
Crezi ca parintii vor trai cat tine ca sa stai mereu cu ei?
Insa, vezi daca "persoana iubita" e chiar potrivita. Sa nu te intorci dupa un timp la parinti.
La varsta ta e logic ca e mai bine sa pleci cu persoana iubita decat sa ramai cu parintii.
Daca subteti impreuna de mult timp, aveti o relatie solida si o situatie materiala care va permite sa va intretineti, va puteti muta impreuna. Asta nu implica sa nu mai tii legatura cu parintii. Oricum ei ar trebui sa te indrume nu sa iti impuna. Daca sunt genul care spun "ori cu noi, ori cu el" clar trebuie sa faci cumva sa nu mai depinzi de ei.
As pleca cu persoana iubita, am stat destul atata timp cu părinții, nu poți sta la nesfârșit, vine vremea când trebuie sa te maturizezi, și sa îți intemeiezi o familie, nu mai își are rostul după o vârstă statul cu părinții, ai nevoie de intimitate, sa faci oricând, când vrei ceea ce simți, sa devii independent.
Nu se pot da sfaturi asa la intamplare. Asta sa intrebi pe cineva care iti cunoaste situatia foarte bine.
In orice caz, eu cred ca e bine sa ai deschisa poarta in orice moment, fie pentru a te intoarce la ai tai, fie pentru a sta cu persoana respectiva, orice ai decide.
Intrebarile tale sunt sacaitoare. La 27 de ani intrebi ce sa faci? Ai aceeasi problema de luni de zile.
Eu unul cred ca daca ramai cu parintii e mai lejer, ca ai beneficii, dar in acelasi timp ai si lucruri care iti pot pune piedici, sau mai important, "plase de siguranta". Daca te muti singura cu prietenul tau si nu va sustine nimeni, chiar si daca relatia nu ar mai functiona la un moment dat, vei fi impinsa de contextul in care te vei afla sa te descurci, sa gasesti solutii si sa evoluezi - lucruri care de fapt te vor ajuta sa faci level up la tot ce inseamna viata.
Este plina lumea de neînțarcați care nu se pot desprinde de parinti si de parinti egoisti care nu-si dau seama ca asa nu-i ajuta deloc pe copii sa-i tina sub aripa lor.Aceeai sunt niste parinti care si-au ratat rolul.
De progenituri ce sa mai zic.
Mélancolie întreabă: