Hello! Exact asa am fost si eu atunci cand am intra la liceu in clasa a 9a. Eram si destul de timida, nu prea vorbeam cu nimeni, doar daca ma intrebau si nu aveam replici si dume faine. Din fericire, mi-am facut o prietena foarte buna din clasa, o fata care e foarte de treba, toti din clasa se inteleg bine cu ea, e respectata (sau nu stiu cum sa zic. ). Am inceput sa ies mai mult cu ea, am facut cunostinta cu prietenii ei, majoritatea sunt baieti. M-am confruntat si eu cu situatia in care imi place de un baiat der nu am curajul sa ii zic nimic, si pana la urma am regretat acest lucru. Au trecut 2 ani de atunci, si am devenit mult mai deschisa. Asta iti sfatuiesc si tie. Daca ai o prietena buna, sau daca nu, fa-ti (dar ai grija sa nu fie 'pitzi' si sa nu fie chiar una tupeista, de care stie toata scoala, nu iti va face bine). Iesiti mai mult impreuna (noi de obicei stam intr-un pub sau intr-un parc din oras) si vei vedea ca cu timpul te vei schimba. Nu te astepta la rezultate foarte rapide. Trebuie sa treaca ceva timp. Dar e o metoda buna. Incearca sa faci lucruri pe care nu le-ai facut pana acum niciodata. Nu stiu cati ani ai, dar daca esti in jur de 16 ani, ai putea sa te imbeti cateodata. Vei face lucrui pe care sigur nu le-ai face treaza, te vei distra de minune si vei avea amintiri extraordinare. Numai ai grija sa nu faci un obicei din asta si sa devii o depravata. Daca vei face toate ce ti-am sfatuit, sa vezi, vei avea mai multa incedere in tine, cand vei merge pe strada nu t va mai interesa daca se uita altii sau nu. Vei fi mereu cu gandul altundeva.
Inca un lucru: poti sa iti schimbi treptat stilul de imbracaminte sau coafura.
Bafta si sa imi zici, oricand daca te-au ajutat chestiile asta sau nu!
Hey ^^ Mersi pentru sfaturile bune.
Desi o mare parte din ele le-am inceput deja (chiar facut- faza cu imbracamintea, coafura si imbatatul :X ) si chiar haios, cam in acelasi timp in care ai raspuns tu. A trecut un an de atunci stiu, insa nu credeam sa ia cineva intrebarea in serios asa ca nu m-am obosit sa verific. Asa ca...da. Abia astazi am vazut; (chiar am uitat ca am pus intrebarea asta )
Oricum, sunt foarte schimbata acum si asta datorita prietenelor mele. Dumnezeu stie unde as fi fost astazi daca nu citeam cartea aceea in ziua cand ne-am imprietenit.
Oricum deja intru in istorie, asa ca iti multumesc din nou. Meriti fundita ^^
Multumesc! ma bucur am putut sa-ti fiu de ajutor si eu am uitat ca am raspuns la intrebarea asta
Numai tu poti face ceva. Asa obisnuiam sa fie si eu, dar cu timpul si cu un pic de incredere m-am schimbat. Tot de ce ai tu nevoie sunt niste prieteni adevarati.
Chiar daca tie iti place sa privesti, asta nu inseamna ca nu ai nimic de zis, nu?
Si nu mai trai cu sentimentul ca se holbeaza lumea la tine, pentru ca iti da dureri de cap si in + este doar imaginatia ta.
Chiar daca nu crezi, intr-o zi te vei schimba. Iti garantez eu
Am avut si eu problemele astea. Exact ceea ce ai descris tu. si. am fost la psihologul scolii iar dupa cateva sedinte nu mai am probleme. Am inteles ca aceste lucruri pot fi din cauza faptului ca am avut parinti rai cand eram mici sau prietenii care faceau baza. Vina poate fii in totalitate a mediului in care am crescut. totusi poate fi si ereditar.
Parerea mea este sa te consulti cu un psiholog. Te poate ajuta foarte mult. Sau poti sa iti schimbi cercul de prieteni si sa incerci sa te porti cu ei exact cum ai vrea tu sa fii si nu cum erai inainte.
Sper ca te-am ajutat. La revedere!
Cautati un prieten/a foarte sociabil, si incearca sa stai cat mai mult pe langa el., Sa nu devii iritanta , si ai sa vezi ca o sa te ajuta. Daca esti fata e mult mai usor sa iesi din cochilie, deoarece fetele sunt natural mult mai deschise decat bauetii, la baieti e mai naspa treaba
Effy35 întreabă: