Păi... o ducem binişor, ne comportăm civilizat, fiecare dintre noi a uitat de trecut, sau mă rog, încă încercăm amândoi, mai ieşim din când în când ne mai povestim din viaţa de zi cu zi, depanăm amintiri, care tot mai mult rău ne fac, uneori doar înghiţim în sec şi ne uităm unul la altul.
Asta este, dacă drumurile noastre s-au despărţit, este deja prea târziu pentru a mai face ceva, dar uneori mă gândesc cum ar fi dacă i-ar părea câtuşi de puţin rău.
Au mai rămas decât ceea ce rămâne mereu, o amintire dintr-un gând ce a fost frumos odată 
Mult succes şi zi de zi să ai o zi bună
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Cu toti fostii mei prieteni am ramas in relatii foarte apropiate. Prima iubire este chiar cel mai bun prieten al meu!
Eu nu pot sa tin suparare pe cineva si in general ne-am despartit de comun acord, cu mici exceptii. dar si acolo cu timpul s-a lamurit tot.
Sincer, el nu vb cu mine cu toate ca in cateva ocazii am lucrat impreuna, imagineaza-ti show. 
cu fostii nu am nici un fel de legatura si nici nu vreau sa am.
In relatii bune, de prietenie!
ne respectam reciproc, si nu vorbim de trecut!(amandoi suntem casatoriti, avem copii, si nu mai rascolim trecutul)
Dupa ce am incercat sa ramanem amici(asa se cuvine in mod normal), am inteles ca nu se poate, si asta din cauza lui.Ne salutam cand trecem unul pe langa altul, suntem constienti ca am petrecut clipe frumose (si mai putin frumoase)impreuna dar in trecut...si cam atat.Am ajuns la concluzia ca totusi nu se poate o relatie de amicitie intre doua persoane care au fost, in trecut, legate de un sentiment numit iubire.Important e ca ne respectam si asta mi se pare de ajuns.
Cam greu de vorbit la varsta mea despre un iubit serios, dar am ramas in relatii bune. El inca nu a depasit perioada aia. Din pacate...si eu incerc sa il fac sa inteleaga ca s-a terminat.Cat ma mai tin nervii...
Dupa o despartire, mereu trebuie sa gasim pe cineva vinovat. Suntem orbiti de ura...nu putem intelege adevaratele motive care au dus la finalizarea relatiei. Din acest motiv, oricat de mult am incerca, unul dintre noi (de obicei cel care a fost parasit) mai spera intr-o schimbare.
Nu mai tin legatura cu fostul pentru ca in orice discutie, trebuie sa aminteasca de trecut ca si cand ar fi prezent.
Ehee... cand ne intalnim ies scantei
eu il jignesc, el se da la mine. se finalizeaza de cele mai multe ori printr-o palma
Am incercat sa ramanem prieteni, dar din pacate nu s-a putut.Acum isi vede fiecare de viata lui, iar daca ne intalnim pe strada, ne salutam si mai discutam, nimic mai mult.Ne-a fost greu sa ramanem amici pentru.ca ne vedeam zilnic si ne era f.greu.Acum e mult mai bine.Fiecare isi vede de viata lui.
Cand ne-am despartit am jurat ca o sa ramanem priteni. dar de atunci au trecut 2 ani, timp in care el a dat vreo 2 semne de viata.
ultima oara acum vb cu el acum 9 luni
imi lipseste foarte mult pentru ca era cel mai bin prieten, frate, tata, iubit.
regret ca am luat hotarerea sa ne despartim!
el a fost, este si va fi mereu marea mea iubire!
Nu am mai vorbit cu ea de jumatate de an... Eu am mai incercat sa o mai contactez, dar la tel imi da respins, apoi si-a schimbat numarul. Pacat!
Nu le am mai bagat in seama. Atata timp cat nu ne am inteles ca iubit si iubita, ca amici nci atat, mi se pare logic
Am ramas prieteni buni. Chiar daca cind ne vedem vrem sa imbratisam si sa nu ne mai despartim. dar... e mai bine asa... mai ales daca a fost o relatie de lunga durata nu cred ca e bine sa nu ramii macar un prieten simplu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
