Intr-o casnicie, copilul trebuie sa vina pe lume doar cand ambii parteneri sunt de acord. Cunoasteti cazuri in care unul dintre parteneri nu a tinut cont de celalalt si dupa aparitia copilului au aparut conflicte sau chiar au divortat?

Nu cunosc cazuri de genul acesta. Dar cred ca o data ce sunt casatoriti nu mai conteaza ca e prea devreme. Un copil aduce fericire si ii uneste mai mult pe cei doi. Daca era o relatie mai rece inainte de a aparea copilul e posibil sa se strice tot sau sa ii uneasca mai tare, depinde de fiecare persoana.

Da

Da

Sincera sa fiu nu la oameni casatoriti dar am vazut la niste elevi de liceu de la scoala mea o fata era cuplata cu un baiat si au facut... si ea a ramas insarcinata si a vrut sa pastreze copilul dar dupa ce a nascut el a spus ca nu stie sigur daca e al lui si nul intereseaza ce face ea si a lasat-o sa aiba grija de copil singura. e cu adevarat ingrozitor.desigur a rezultat apoi despartirea dintre cei doi.

Da. Chiar vorbeam zilele trecute cu cineva, care îmi povestea un asemenea caz. Femeia avea 32 de ani şi îşi dorea un copil. Soţul ei nu. Când a rămas însărcinată i-a spus, el nu a fost de acord şi a plecat. Sunt căsătoriţi dar nu stau împreună sau să-şi vorbească. Copilul îşi vede tatăl o dată la 3 luni cam aşa şi evident că nu-l recunoaşte, copilul e mic, se sperie când îl vede. Ma rog. Cazuri şi cazuri. Era normal să se ajungă la asta. Dacă nu vor amândoi acel copil nu se va ajunge niciodată la ceva bun!

Eu personal cunosc cazuri din mass media, de pe net... dar ce anume urmaresti cu aceasta intrebare?
Ai nevoie de ceva ajutor sau faci statistici ?

Personal nu, dar nu ma indoiesc de existenta unor astfel de cazuri. In primul rand, partenerul care isi doreste copilul trebuie sa se gandeasca la faptul ca este o actiune gresita ale carei repercursiuni se vor rasfrange cel mai mult asupra nou-nascutului.
A fi parinte este o iresponsabilitate enorma, poate cea mai mare care ii este data unui om si trebuie tratata ca atare, nu ca un joc.
Este imperios necesar ca decizia sa fie discutata liber de catre potentialii parinti si luata intr-un moment de discernamant deplin!
Mult succes, pa-pa!

Pai in cele mai multe cazuri existente, apar certuri la primul copil, cunosc un caz in care o prietena de a mea a nascut a divortat de sotul ei fiindca acesta incepuse sa bea de bucurie si nu se mai oprea (venea acasa beat si o batea si pe ea) si s-a ajus sa divorteze si se gandea sa dea copilul la orfelinat dar tine prea mult la fetita sa si nu o poate da, acum se descurca si singura. Mii de scuze pentru greselile de scriere

Nu cunosc astfel de cazuri, ba dimpotriva. In cazul nostru, niciunul nu si-a dorit un copil, dar odata ce s-a intamplat, fara voia noastra, ne-am obisnuit rapid cu gandul si am inceput sa ni-l dorim foarte mult.
Dar cu siguranta un copil trebuie sa vina pe lume atunci cand ambii parinti isi doresc asta, cu exceptia cazului in care mama isi asuma cresterea lui in afara cuplului. Dar si atunci barbatul ar trebui sa fie informat de la inceput sau macar sa nu afle niciodata ca el este tatal.

De fapt am cunoscut si mai grav: am avut o "prietena" de 16 ani si a cunoscut un baiat ...care ea tinea f mult la el dar el nu... a tinut asa pana la 19 ani si baiatul cand a auzit ca ea are un copil in burta a fugit si ia trimis un sms ca nu mai are deaface cu ea

Cunosc cazuri in care relatia dintre cei doi s-a destramat dupa aparitia copilului.In fiecare caz, unul din ei nu si l-a dorit. Nu intotdeauna un copil cimenteaza o relatie, dimpotriva.

Din fericire nu cunosc cazuri de genu. Spun din fericire pentru ca nu am o parere foarte buna despre acei oameni care nu isi doresc un copilas, un copil este cel mai frumos lucru din lume. Din cauza partenerului, multe femei sunt obligate sa avorteze.Eu una as renunta la orice, chiar si la persoana iubita pentru copilul meu, daca nu si lar dori mar dezamagi si ar pieri si iubirea mea pentru el.

Astfel de cazuri sunt cu sutele cand raman copiii abandonati...

Mda, imi cer scuze... corectez, "a fi parinte este o RESPONSABILITATE enorma", scoateti "i"-ul din calcul. : ))

Da, cunosc un caz in care dupa aparitia copilului au aparut conflicte in familie, tatal nu a fost de acord.Cu timpul, a acceptat situatia.

Da. Cunosc chiar 3, cu detalii de toate neamurile (inclusiv CNP-ul părinţilor - şi nu glumesc).
În două dintre ele, nu a fost de acord tatăl iar într-unul nu a fost de acord mama.
Ce m-a iritat profund a fost faptul că în cazul celor două, unde tatăl nu a fost de acord şi a divorţat şi nu a recunoscut copilul, vina a "căzut" tot pe tată nu pe mama iresponsabilă care nu şi-a respectat nici soţul şi nici viitorul copil care are acum mult de suferit din lipsa tatălui iar tatăl (cinste lui!) se menţine ferm pe poziţii şi spune clar "eu am spus din start că nu vreau asta. N-are decât să o susţină cine vrea în creşterea lui. Ce nu vreau şi pot evita, nu mă simt obligat!".
Pe de altă parte, în cazul în care mama nu a vrut, vina a căzut tot pe tată ceea ce, în cazul ăsta era corect.
Oricum, în astfel de cazuri, oricum ai da-o vina mereu este aruncată în cârca bărbatului că deh... femeile n-au nicio vină ce PeLicanul Mariei.
Mai am, din păcate, un caz în familie unde un deznodământ similar e posibil. Ea vroia cu ardoare iar lui îi era "indiferent cu orăcăitoare sau fără". A venit copilul care, aşa cum era de aşteptat (din motive pe care nu le discut în public), are o grămadă de afecţiuni iar acum el nu se implică (din lene sau că nu vrea - el ştie). Şi ghici ce? Vina generală este aruncată tot pe el!
Copiii destramă relaţii mult mai des decât mulţi şi-ar închipui dar, cel mai rău, copiii "subţiază" relaţiile şi asta e extrem de des întâlnit.
Fie mama se dedică total copilului (asta-i mai des) fie tatăl devine foarte implicat (fenomen în creştere dar încă scăzut) şi îşi neglijează partenerul/a.
Din punctul meu de vedere, un copil într-o relaţie trebuie discutat bine înainte căci e o decizie care afectează viaţa ambilor parteneri până îi bagă în mormânt, indiferent de deznodământul viitor al relaţiei.
Salut!