Intrebare doar pentru cei +18:Cum va descurcati cu parintii posesivi sau exigenti? Ce faceti pentru ca ei sa va inteleaga? Credeti ca se pot schimba? In viitor va doriti sa mai locuiti cu ei?

Eu nu mai locuiesc cu părinţii. Şi nici nu mi-aş mai dori asta vreodată.
Deşi nu erau posesivi şi nu mă deranjau tot mai bine e când n-ai treabă cu ei.

Nu am locuit niciodata cu parintii, dar mama tot posesiva si stresanta este din pacate. Nu mai am speranta ca lucrurile se vor schimba vreodata.

Pot spune ca ma inteleg destul de bine cu parintii mei.Mai exista unele certuri intre mine si ei atunci cand nu ascult, cand fac ce vreau s-au cand iau note mici la scoala.Atunci cand nu ma inteleg cu un anumit lucru s-au cu orice altceva incerc sa stau de vorba cu ei si sa le explic ca daca eu sa fac ceva fac pentru ca imi place mie si nu trebuie sa se opuna dorintei mele si sa ma inteleaga ca sa vad ca nu este atat de rau pe cat ei cred. Poate vor deveni mai buni in senu ca ma vor intelege si ca vor fi decizile pe care le voi lua. Dupa terminarea liceului imi voi cauta de lucru si as vrea sa ma mut pentru ca eu consider ca am o varsta potrivita pentru a sta singura si muncind cred ca voi face fata si ma voi descurca si fara ei.

Bună. Ei bine, eu nu mă înțeleg prea bine cu ai mei. De-abia aștept să mă mut undeva. să am locul meu. Am încercat să îi fac să vadă altfel lumea, cu bune și cu rele, cu meste, de fapt, însă ei continuă să trăiască în epoca de piatră. Nu mai am ce să fac.

Sati spun ce am patit eu cu parinti mei care erau foarte exigenti doar ca nu vreau sa faci la fel nu e ceva de urmat dar ia schimbat.eram cu prietenul meu de mai bine de 2 ani impreuna si la un momendat ma saturasem de ei ca nimic nu vrea bine ce fac ca eu eram cea rebela chestii de astea.am incercat sa vorbesc cu ei de foarte multe ori dar nu am rezolvat nimic ei tot pe a lor o tineau.si intr-o zi m-am imbracat si am plecat la prietenul meu parintii lui erau din arad.neam urcat in primul tren si ne-am mutat la arad.intro saptamana sau schimbar radical si acum vorbesc cu ei ca si cum ar fi prietenii mei nu parintii mei.

Eu ma inteleg foarte bine cu mama si foarte rau cu tata. Acest om (tata) nu vrea sa ma inteleaga sub nici o forma. De multe ori incerc sa-i explic una si alta, sa-i arat si sa-i vorbesc despre ce imi place insa niciodata nu ma lasa. pentru el tot ce imi place mie e din start o mare prostie. Se pot schimba cred dar foarte greu.
Eu anul acesta in 15 iulie ma mut in Tokyo deci chiar nu mai vreau sa locuiesc alaturi de el. Cat despre mama mea o admir enorm si este genul de parinte de care oricine are nevoie.

Eu am niste parinti foarte posesivi,care se baga mereu in viata mea in orice detaliu, doresc sa imi verifice si sa imi controleze tot, ce pot face? nu stiu...momentan depind financiar de ei sunt la o facultate grea si nu imi permit sa ma descurc de una singura Am un prieten dar aici belea mai mare, parintii sunt extrem de gelosi si imi cauta mesaje pe telefon imi fac program de iesit cu el, e ca naiba si am 21 de ani.