Da-i timp, las-o sa se gandeasca, sa reflecteze, ba chiar las-o sa-si cunoasca mama naturala(chiar daca pentru tine va fi dureros)las-o sa se convinga singura ca tu esti mama ei chiar daca nu tu i-ai dat viata!
mama e cea care te creste, nu cea care te face si apoi te da...indiferent de motive!
la mine in familie am avut un caz asemanator, este vorba despre fratele meu vitreg, pe care tatal meu il creste de la 3luni, el a stiut tot timpul ca el nu este tatal lui biologic, dar l-a iubit si respectat si tatal meu la fel ...la mine in casa nu s-a facut niciodata diferente!
dar, cand fratele meu s-a liberat din armata, curiozitatea(cred eu)l-a facut sa-si caute tatal biologic, pe care nu-l vazuse niciodata, l-a cautat, l-a gasit, dar acesta (tatal lui)cand l-a vazut la usa, i-a zis :"ce vrei?"si la tratat cu indiferenta... s-a intors acasa, dezamagit, si-a cerut iertare de la tatal meu(tatal nostru)si i-a spus :"te iubesc, tu ai fost tatal meu si vei ramane intodeauna"
poate te-am plictisit cu povestea mea, dar e bine sa stii si alte intamplari similare
da-i timp de gandire fiicei tale, si explica-i motivele pentru care i-ai ascuns adevarul!
succes!
Intr-o astfel de situatie e greu de dat un sfat, insa voi incerca.
E dureros pentru o mama (fie ea si adoptiva) sa auzi de la propria fiica ca te face mincinoasa, insa incearca sa te pui in locul ei. Pentru ea tu esti si vei ramane mama ei, insa nu cea care i-a dat viata, e normal ca intr-o buna zi sa isi caute mama care i-a dat viata pentru a afla raspunsul unor intrebari la care poate tu nu ai un raspuns.
Poate odata ce va descoperi motivul pentru care ea a fost abandonata te va ierta pentru faptul ca nu i-ai spus mai devreme ca a fost adoptata.
Eu te felicit pentru taria de care dai dovada si te sfatuiesc sa ii fii aproape in demersurile pe care vrea sa le intreprinda in cautarea mamei biologice.
Va doresc mult succes la amandoua,
E normal sa reactioneze asa, pentru ca practic o viata a trait cu ideea ca sunteti adevaratii parinti iar acum ca a aflat adevarul probabil se simte mintita, dezamagita dar eu cu timpul isi va da seama ca ai facut-o pentru ca sa nu se simta marginalizata. Isi va da seama ca mama e cine creste nu cine naste si poate pana la varsta de 18 ani va renunta la ideea de a-si cautat mama biologica si chiar daca ar face-o cred ca ea e suficient de matura sa constientizeze ca voi ia-ti fost mereu aproape, ati ingrijit-o cand era bolnava, ati invatat sa faci primii pasi si primele cuvinte! Iar atunci cand ai avut nevoie femeia care ti-a dat viata nu a fost langa ea.Pentru ea voi veti ramane parintii ei chiar daca nu ia-ti spus de de la inceput adevarul.Mult succes in continuare! Biologia e ultimul lucru care face dintr-o femeie mama iar ea isi va da seama de asta acorda-i putin timp.
Cred ca este ceva normal sa isi doreasca sa o caute pe mama ei adevarata, dar daca o va cauta, asta inseamna ca va sta cu ea de acum inainte? Poate doar vrea sa ii ceara socoteala, ce a facut-o sa o lase. Din cate observ, sunteti o mama extreordinara, va pasa de ea. Cealalta mama nu cred ca ar fi la fel. Daca era, atunci nu ar fi lasat-o.
Normal ca este socant sa afli dupa 17 ani de viata ca esti infiata, acum are 17 jumate, nu? Pana la 18 ani mai e putin, si poate pana atunci isi va mai schimba parerea despre ceea ce ar trebui sa faca, s-ar putea sa aiba nevoie de timp sa se linisteasca.
Cred ca va intelege ca nu ati avut de ales atunci cand ati mintit-o, ca doar nu puteati sa ii spuneti adevarul de la o varsta frageda.
Sper sa fie bine totul.
Din cele spuse de tine am inteles ca fiica ta n-ar avea ce sa-ti reproseze cu privire la modul cum ai crescut-o, la dragostea si atentia pe care i le-ai oferit; faptul ca nu i-ai comunicat ceva mai din vreme statutul ei de copil infiat precum si unle excese -sa zicem- din atitudinea ta de mama grijulie nu constuie, dupa mine, obsatocole insurmontabile in vederea (re)normalizarii relatiei cu fiica ta. In orice caz, de data asta va trebui sa dai dovada de mult mai mult tact si mai ales de rabdare, fara sa o "pisezi", cum se spune.; cel mai bun motiv pentru a putea relua dialogul cu fiica ta ar fi -in opinia mea- sa iti oferi neintarziat sprijinul in vederea regasirii parintilor ei naturali. Deoarece nu cunosc imprejurarile care au condus la adoptia copilului nu pot sa-ti dau deocamdata alte sfaturi. Daca simti nevoia sa mai discutam, imi poti lasa un ID prin msg. privat.
Eu am simtit asta dintotdeauna (intreab-o si pe ea daca a simtit ceva) Si eu mi-am cautat mama biologica am vazut-o o data si atat.Nici nu stia cu cine m-a facut.Fi langa ea pentru ce vrea sa faca eu nu am avut acest noroc pentru ca mama(adoptiva )a murit cand aveam 15 ani si cu toate adevarurile aflate am ramas alaturi de tata(adoptiv) Singura problema a mea a fost la medic cand sunt intrebata de istoricul medical al familiei Daca dai de persoana respectiva vezi cum arata(obeza, cardiaca, diabetica, etc
Nu poti sa faci nimic, sfatul meu este sa te comporti ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic chiar daca va doare, vrea sa-si cunoasca mama, nu este nici o problema ajutati-o sa isi indeplineasca aceasta curiozitate, sunt sigur ca se va lamuri singura cand o sa descopere ca timp de 17 ani nu a venit macar o data sa o vada, nu exista motivatie pentru acest lucru.
AJUTO SA O CAUTE PE MAMA EI.Asta te va propia de ea. spune-i intr-o zi "haide"s daca te intreaba unde attunci spune-i ca mergeti sa o cautati pe mama ei adevarata. Du-te cu ea pentru ca daca vine varsta de 18 ani apoi nu o sa isi mai aduca aminte de tine, si chiar daca o gasiti o sa vezi ca tot la voi se intoarce
Da, acum are 17 ani si 6 luni.Nu stiu cum sa procedez, de aceea cer si ajutor. E o decizie pe care nu stiu cum sa o iau si imi este foarte greu.
Incearca si vb. si daca ea doreste si stiu ca doreste sa si cunoasca mama naturala spune-i cine este mergi cu ea sa o vada. fii sigura ca nu va ramine acolo dar ea vrea sa stie cine este. spune-i macar acum adevarul daca tot vrea. sa l stie. e normal. nu trebuie sa te judec dar ai gresit ca nu iai sp mai de mult. Acum daca tot a aflat apropii te sin fiti prietene. sa vada ca nu ascunzi nimic. hai sa vb si pe privat. ok? ti am trimis mes
Urata situatie... o sa spun doar atat fara sa va reprosez cevadaca vrea sa o caute pe adevarata ei mama ajutati'o asa poate o sa inceapa ca isi recastige increderea in Dvs.Si puteti chiar insista sa o cautati impreuna.
Este foarte bine ca i-ati spus.foarte bine nu va simtit rau ca vrea sa-si gasesasca mama adevarata.nci una.ca le-a spus prietenelor sale ca se simnte rau ca ati mintit-o trebuie sa intelege-ti fiecare ceva ea ca ati facut orice pentru a fi ea fericita si dumneavoastra ca orice minciuna doare...cred ati vrut ce e mai bine pentru fata dumneavoastra.cred ca a avut o copilarie frumoasa.si sa nu fiti suparati din cauza ca vrea sa-si cunoasca mama e normal.noroc XOXO a
George_Bulboaca_1993 întreabă:
minnie91 întreabă: