M-am intalnit acum cateva luni cu un baiat turc musulman (el 25 de ani, eu 22). Era student Erasmus aici si m-am implicat intr-o relatie cu el. Intotdeauna a fost respectuos, atent si grijuliu cu mine. In vara aceasta m-am dus la el in Turcia pentru. o saptamana si am petrecut timp cu el si cu familia lui. Par oameni normali si buni. Singurul lucru care nu mi-a placut e ca unele dintre surorii lui poarta esarfa pe cap (nu toate) si mi-e cam frica ca m-ar obliga ca sa port si eu. De aceea am discutat cu el despre asta si mi-a zis ca e o alegere personala si ca nu m-ar obliga niciodata s-o port. Am observat ca nici sotia fratelui sau nu poarta si se imbraca normal. Il iubesc enorm si chiar a facut multe pentru mine, si iubirea e reciproca, a renuntat si la fumat din cauza mea. M-a prezentat parintilor sa-i si chiar cred ca are intentii bune. Am vorbit si despre un viitor impreuna, o posibila casatorie. Mentionez ca nu vrea casatoria pentru viza, doreste sa stam in Istanbul. Spune ca ar vrea sa ma convertesc la islam, dar nu ma va obliga daca nu vreau, plus el respecta toate religiile, fiidca toate vin de la Dumnezeu. Este iubitor de familie, surori si de copiii acestora, am vazut cu ochii mei de mai multe ori. Dar, stiti cum e cu prejudecatile pentru musulmani...sunt multe femei care au experiente negative, unele horroristice, dar daca ne gandim, nu trebuie sa fii musulman ca, de exemplu, sa-ti abuzezi sotia, fiindca si ortodocsii pot face la fel.
Problema mea este ca nu vreau sa fac o prostie pe care s-o regret mai tarziu si familia mea spune ca relatia mea cu el nu este o idee buna. Chiar il iubesc enorm, dar am aceasta teama in mine. Nu vreau sa renunt la credinta mea pentru el, si as prefera sa raman in tara, dar cum sa-i cer ca el sa-si paraseasca jobul si tara? Si chiar daca combatem problema si ne toleram religia, ce o sa fie cu copiii? Ca si eu tin la crestinism, la fel cum el tine la islam. Mi se pare o situatie fara iesire.

Dacă el spune că toate religiile sunt de la Dumnezeu, ori nu cunoaște islamul, ceea ce mă îndoiesc, ori spune asta ca să-ți liniștească temerile, acum e foate îndrăgostit de tine și nu vrea să te piardă. Nici un musulman nu ar spune că hinduismul sau budismul sunt de la Dumnezeu.
Coranul recunoște oarecum personajele din Vechiul Testament al Biblie și și despre Iisus spune că ar fi un profet dar etica în ce privește căsătoria e diferită de creștinism. Mohamed a spus că Alah vrea să se căsătorească El cu soția fiului lui vitreg adoptiv, l-a divorțat de ea și s-a căsătorit el cu ea. Dumnezeul Bibliei nu ar aproba niciodată așa ceva, e păcat să iei nevasta altuia.Plus după Coran poți să ai trei-patru soții.Nu demult am citit pe net despre o femeie care e foarte necăjită pentru sora ei care era căsătorită cu un musulman care după un timp si-a mai luat o soție(întreba dacă e posibil pentru că prima căsătorie a avut loc în România unde bigamia e interzisă-firește că e posibil, doar că a doua căsătorie nu e recunoscută în România, nu are ce face decât să divorțeze dacă nu-i convine, să vină în România dacă are bani și poate). Convingerea mea ca și creștină e că e imposibil ca Dumnzeul Bibliei, care eu sunt convinsă că e creatorul universului să-i fi spus lui Mahomed că e OK să ia de nevasă pe soția fiului său, așa că Biblia și Coranul nu au aceeași sursă.
Tu spui că ții la creștinism.A fi creștin însemnă a-L iubi pe Dumnezeu cel mai mult, a vrea să urmezi modelul Mântuitorului care a acționat tot timpul în conformitate cu voia Tatălui.Biblia spune -Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cel necredincios-(2 Corinteni 6-14)E bine că te gândești și la copii și anicipezi posibila suferință de a vedea că pe cine iubești enorm, copilul tău, nu crede în Dumnezeul tău.La biserica pe care o frecventam ca sudentă era o fată misionară în Turcia și a venit la un moment dat cu soțul sau viitorul soț(nu mai țin minte) turc dar care aprținea unei biserici creștine din Turcia și era foarte fericită dar credea și el că Biblia era cartea Creatorului, era dedicat să fie un soț creștin credincios și erau foarte fericiți.
Dacă te căsătorești cu el ca musulman, nu vei avea binecuvântarea lui Dumnezeu, consecințele neplăcute ți le vei face cu mâna ta.Ai făcut o greșeală începând relația cu el.

Alo! Musulmanii sunt fiinte insidioase. O data ajunsa in Turcia te va baga in harem. Ai convingerea ca el nu este casatorit acolo? Apoi nu vrei sa stii cate femei s-au nenorocit urmandu-si sotii in islam. Poate ca esti mai tanara dar sunt sute si mii de cazuri. De unele nici familiile n-au mai aflat nimic de ani de zile.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/13165/casatorita-cu-un-arab.html
http://ea.md/......casatorie/
https://writertime.wordpress.com/2012/09/26/casatoria-cu-un-arab-musulman/
https://writertime.wordpress.com/2012/09/26/casatoria-cu-un-arab-musulman/
Uite si un barbat: http://www.stiridecluj.ro/......00-de-euro
Daca ti-a mers prea bine pana acum si apoi mai vrei si ceva rau, o sa ai din plin. Dumnezeu sa-ti ajute!

Turc? are bani? ai noroc. Si eu am un prieten pe care l-am cunoscut cand am fost in Istanbul, mama sa la fel poarta esarfa pe cap e ceva normal la ei.
Alege: ori pui punct, ori faci alegerea asta, si vei afla in timp daca a fost sau nu benefica.

Tu il cunosti, tu ai o relatie cu el.
Ce spunem noi aici e din ce am auzit si partial irelevant.
Daca ai incredere in el fa ceea ce simti.