M-am tot întrebat: de ce vor aproape toți relații, chiar și adolescenții care nici măcar nu au împlinit 16 ani?
Am tot intâlnit persoane, chiar și aici pe TPU, care căutau cu disperare o relație; ce-i drept, majoritatea erau bărbați. Erau triști că nu au găsit o iubită până la o anumită vârstă.
De ce tânjescc unii, dacă nu majoritatea, după o relație și cred ei că astfel își vor găsi fericirea?
Eu am 27 de ani și NU am avut niciodată o relație și nici NU o caut, deoarece țin foarte mult la libertatea mea.
Eu mă simt fericită și împlinită dacă sunt sănătoasă tun, am un cămin asigurat, venit stabil, familia aproape și câțiva prieteni de calitate.
Unii vor un partener sexual. Unii vor să fie dependenți de cineva. Unii vor să își întemeieze o familie. Unii vor copii. Unii vor un confident alături, numai pentru ei. Unii vor să ofere/primească dragoste. Unii vor să aibă pe cineva cu care pot comunica la orice oră și pe orice subiect. Unii vor să împartă sarcinile la doi. Unii vor să știe că există o persoană care să îi cunoască în profunzime (psihic, fizic, emotional, spiritual). Unii vor pur și simplu un partener de călătorie în viață. Unii vor pe cineva care să îi susțină în orice circumstanță.
Unii nu au nevoile de mai sus, sau le au dar sunt satisfăcute de altcineva (familie, prieteni, animale de companie, jucării sexuale etc.), sau vor pe cineva alături doar pentru a respecta o construcție socială.
Pentru fiecare om "Fericit și împlinit" înseamnă altceva, nu e o rețetă universală. Fericirea și împlinirea, pentru mulți, sunt adevărate doar când sunt împărțite.
De ce tânjesc unii după un "partener de viață"? Unii nu (mai) au familie. Sau poate că au dar nu se înțeleg/cunosc bine. Unii nu au prieteni "de calitate" sau chiar deloc. Unii vor și se simt confortabili să împartă fericirea și împlinirea doar cu o singură persoană. Și de obicei se creează o conexiune și devin "parteneri", formează o relație, sau cum vrei să îi spui.
Întradevăr, fericirea și împlinirea vin de la noi, nu de la alții. Dar câteodată, pentru unii, e suficientă încurajarea din partea unei singure persoane pentru a reuși să trăiască "fericirea și împlinirea".
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Vulpea care nu ajunge la struguri, zice ca sunt acri. Asa si aia care "NU" vor o relatie.
Răspunde
Oricum, peste jumatate din relatiile pe termen lung - fie ele casatorie, fie concubinaj - sunt un amalgam de compromisuri si de frustrari de ambele parti. Dezavantajul casatoriei e ca iesi mai greu din ea...
Ce ai zis? Nuuuu! MINTI.
Sigur e ceva in neregula cu tine.
Pai scopul suprem in viata e fix ce nu te intereseaza pe tine.
Treci la atelier! Esti defecta, piesa inutila pentru societate!
Astia care n-au avut relatii de dragul de a avea relatii in functie de varsta si nu stiu ce sunt doar oi presate de societate, validarea lor fiind externa, deloc interna (ca la tine). Plus ca sunt si imaturi emotional.
Asta cu vulpea care nu ajunge la struguri vine culmea fix din partea alora care au niste relatii de tot rasul. Si am gustat deja strugurii otraviti ai multora dintre acestia. Saracii prefera sa se minta singuri in continuare doar pentru ca nu se suporta singuri.
Tristul adevar. Lucru pe care-l proiecteaza de-a-ndoaselea altora.
Unele vulpi invata din greselile proprii, dar vulpile mai intelepte din greselile altora.
Mare dreptate ai! Nu iesi deloc greu, divortezi si adios.
Vezi ce zice legea pe la romani cu divorturile. In 99% din cazuri ramii fara copil(ii) si eventual fara juma' de casa. Sau fara toata casa, a patit un fost coleg.
Lasa-i naiba de copii ca pe aia ii vezi cand e, nu e problema, casa e mai problema, insa daca eu am casa inainte de casatorie, n-are ce face, se imparte ce am facut impreuna.
Insa un om destept lasa tot pe numele parintilor, si atunci 1-0. Eu asa as face.
Pai nu e vorba de cand vezi copiii - daca nefasta e cu capu' tu ti-ai lasa copilul cu ea?
Da, de multe ori e cu capu pentru mine, nu si pentru copii! Deci depinde. Daca e problema la cap si cu copiii, e altceva.
Colegu tau a fost prost, nu a trecut casa pe numele parintilor inainte, asta e, prostia se plateste. Mie mi s-a zis asta inca de cand aveam 20 de ani. Ca parintii sunt tineri si f mult vor trai in mod normal.
Ei, din ce am inteles a fost si el capos si aia. Adica au divortat si le parea rau la amindoi, dar a fost mai mult faza de orgoliu. La casa efectiv nu l-a durut pe el capul sa se lupte pentru ea. Muncisera amindoi la o treaba, si-a bagat picioarele si i-a lasat ei tot...
Aaa, daca a vrut, e okey. Dar trebuia sa se lupte ca principiu, ca nu conteaza, conteaza principiu ca nu te lasi furat.
Stai putin, adica eu daca am o mica avere de exemplu (cateva sute de mii de euro) si ma casatoresc cu o femeie iar dupa ai divortez (chiar daca nu avem copii), eu sunt obligat sa-i dau ei o mica parte din acea suma de bani?
Dar cand vine vorba de lucruri materiale gen apartament sau masina? (care ambele sunt pe numele meu de exemplu).
Pentru ca nu e normal la 28 sa fii singur sau singura, eu am 28 de ani si nu am avut in viata mea o prietena, ma suna rudele vin-o la un botez sau o nunta, cu ce sa ma duc cu poola-n mana?
Esti total pe langa, unii vor doar sa aiba pe cineva alaturi de care sa se simta iubit si la randul lor sa iubeasca, nu doar sa aiba o relatie bazata pe sex si e frustrant sa nu poti obtine asta ORICAT AI INCERCA, NU?
Apropo de asta e normal sa te simti fericita si implinita singura pentru ca te-ai obisnuit asa si nu mai simti nevoia de a avea pe cineva alaturi, dar asta nu e un lucru bun o sa iti dauneze in timp si eu am inceput sa nu imi mai pese efectiv mereu imi zic in minte, cel putin am sa scap de stresul casatoriei si toate cacaturile, dar pe termen lung se stie foarte bine ca SINGURATATEA UCIDE
"unii vor doar sa aiba pe cineva alaturi de care sa se simta iubit si la randul lor sa iubeasca" - Nu neg asta.
"nu doar sa aiba o relatie bazata pe sex" - Nu neg nici asta.
Nu e nici o contrazicere între tine și mine, ba chiar tu îmi susții punctele de vedere. Prin intermediul cărui raționament ai ajuns la concluzia că aș fi "total pe lângă"? Pe lângă ce?
Fii mai atent, recitește ce am scris și încearcă să nu mai comiți accidente logice.
Inainte de asta trebuie sa se poata iubi pe el, altfel nu o va face nimeni. Foarte greu de procesat asta de pentru o persoana tulburată psihic ca el.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
