Ma cert cu mama mereu si nu o mai suport. Simt ca nu o mai iubesc. Ma acuza pe nedrept. Inca de la 18 ani a inceput sa ma jigneasca spunadu-mi vagaboanta, curv@ insa eu mereu am fost cu capul pe umeri. Pe la 19 ani si putin mi-a fost rau de la bautura o singura data si m-a vazut, de atunci ma face alcoolista incontinuu.

De fiecare data cand ies la club si ma intorc ma miroase, eu nu beau decat suc, UNEORI 50 de votca cu suc care nu imi face nici un rau, si imi spune ca am baut ca sunt alcoolista si alte feluri de jigniri, daca tac e pentru ca sunt beata, daca ii zic ceva iar zic pentru ca sunt beata.


Azi nu am baut nimic si iar imi spune ca eu vai doamne cat am baut ca sunt beata crita. Imi era foame si am mancat, dar nu am mai lasat-o sa ma miroase pentru ca oricum ea simte tot ce vrea. ca de obicei. Desigur s-a luat de mine ca de ce mananc la ora asta ca eu nu mananc de obicei cand vin de la club ca fac asta ca sa nu ma miroase ea, ca sunt alcoolista. Din jigodie si alcoolista nu ma mai scoate. Ce pot sa zic o urasc.

Inca o faza de acum cateva luni, m-am ingrasat putin si am decis sa imi cumpar niste tricouri mai largi, iar inainte nu prea purtam dar vroiam sa imi ascund silueta. Ce s-a gandit mama? Ca de ce ti-ai luat tu tricouri ca tu esti insarcinata..alta cearta atunci. Aveam 20 de ani dar eu inca mai eram virgina, ATUNCI.(acum nu)Cum naiba sa imi zica asta, nu inteleg.Nu am vorbit 2 zile cu ea si am dat-o si naibii ca numai puteam.
Acum ma mai jigneste dar m-am obisnuit nu ma mai afecteaza, dar nici nu o mai iubesc.

I-am zis serios sa mearga la un psiholog sau chiar psihiatru ca are probleme mari, dar crede ca eu glumesc.

Cum sa o fac sa inteleaga ca are nevoie de ajutor? Eu am ajuns sa numai dau un ban pe ce zice, si nici sa mai tin la ea. Nici la tel nu o sun cand sunt la facultate. O sun odata pe zi si mi se pare prea mult ca oricum ma cert cu ea. Ea ar vrea sa o sun de mai multe ori, dar decat sa ma cert. Odata nu am sunat-o 4 zile pentru ca macertasem urat cu ea, dar nu am simtit nevoia sa o aud in acele zile. Am sunat dupa doar pentru ca aveam nevoie de bani! Este un cosmar fiinta aia. Am incercat sa fiu calma, dar degeaba ea incepe totul.


Tata nu am de 10 ani, este mort, iar ea nu a mai fost cu nimeni...o fi avand probleme hormonale...sa isi gaseasca unu ca nu ma intereseaza. Pana in urma cu 2 ani nu am fost de acord caci nu mi-o imaginam pe mama cu altcineva insa m-am mai maturizat putin si sunt de acord atata timp cat ala NU calca in apartamentul pe care l-a cumparat atat ea, dar si TATAL MEU. Cum ar fi sa si-o traga cu altu aici? Va fi moarta pentru mine daca ar face ceva de genu.

Sa nu ma luati cu sfaturi gen ca vai e si ea singura bla bla bla...sa isi gaseasca unu si gata eu nu o mai opresc. Si oricum pana acum nu a fost cu nimeni.

Buna Betty
cred ca ai facut tu ceva de si-a pierdut increderea in tine mama ta, daca nu e asa, atunci stati de vorba amandoua cand sunteti calme si demonstreaza-i ca esti acel copil pe care la avut intotdeauna, faptul ca vreasa o suni mai mereu, nu gasesc ca ar fi o crima, sunt mama si am un baiat de 24 si o fata de 22 de ani si ma suna ori de cate ori au posibilitatea chiar daca e la servici ma suna, daca e la facultate, ma suna in pauza deci nu cred ca e ceva iesit din comun, si sa stii ca am avut conversatii si incotradictoriu, dar ne calmam si tot noi suntem..mama si fica/fiu, te macina un gand..cum ca mama ta ar face ceva cu un barbat, eu te intreb..cati ani are mama ta? poate daca ar avea 60 te-as intelege, dar e dreptul ei sa isi traiasca un pic viata si va avea grija sa nu te puna intr-o situatie jenanta..pana la urma e mama ta si nu mai ai pe alt cineva..si eu am pierdut fiinte dragi mie..sora de 18 ani si tatal..astazi o am pe mama si un frate, dar fratele e de asa natura ca nu pot discuta cu el, pe mine ma framanta gandul ce o sa fac cand fiinta draga mie MAMA, va trece parasi aceasta lume...e greu sa nu ai pe cineva carui sa te destainui, pretuieste-o pe mama ta cat o ai langa tine, ulterior, va fi in zadar.
O zi frumoasa sa ai

Conflictul dintre generatii,faptul ca te-a crescut singura atata timp,grija exagerata fata de tine,lipsa diplomatiei,si nu in ultimul rand,viata tumultoasa pe care o traieste mama ta(ca noi toti),toate acestea au dus la aceasta situatie incordata in care te gasesti.
Pe de alta parte,aude multe,vede multe,si n-ar vrea ca tu sa sa patesti ceva rau,sa ajungi intr-o situatie in care ea nu te-ar putea ajuta.
Cred ca mama ta n-a stiut sa lege o prietenie intre voi doua,poate mergand pe principiul "eu sunt mama ta,eu te-am facut,eu te omor".E adevarat ca e un mod gresit de a gandi, aici educatia primita la randul ei, avand un rol foarte mare, dar tu fiind mai tanara, ai putea sa ai mai multa rabdare cu ea.Incearca sa intelegi ca nu i-a fost usor sa te creasca fara tata(Dumnezeu sa-l ierte!),sa faca fata greutatilor vietii,si sa te ajute sa-ti faci un viitor.
O solutie ar fi sa stai de vorba cu ea,calm,aducandu-ti aminte de vremurile cand o iubeai,si s-o intrebi ce vrea de la tine,ce pretentii are,ce nelinisti are, dupa care, sa te pui in situatia ei(pe cat posibil). Poate atunci vei intelege reactiile ei.
Inca o solutie ar fi sa-i demonstrezi cat poti de des, ca esti un om pe care se poate baza, si in care poate avea incredere.Incearca sa stabilesti o buna comunicare cu ea, cere-i sfatul in orice vrei sa faci, si luati decizii impreuna.
Cred ca e randul tau sa-i arati dragostea de fiica, caci ea ca mama si-o arata zilnic, chiar daca tu nu intelegi ca despre asta este vorba.

In primul rand, nu se intelege unde locuiesti tu in timp ce mergi la facultate. Stai cu ea in apartament? Stai la camin? Pentru ca spui ca o data nu ai sunat-o 4 zile, as intelege ca nu stai cu ea. Pe de alta parte, daca te miroase de cate ori vii de la club, s-ar intelege ca stati impreuna. Cum e de fapt?

Intrebarea ta este :
"Cum ar fi sa si-o traga cu altu aici?"
Da sau Nu?
Tu ai avut vreo aventura sexuala la tine in apartament?

Daca ai posibilitatea, muta-te departe de ea.
E dusa cu capu'...dar o si inteleg, daca zici ca tatal tau a murit de 10 ani.Imi pare rau pentru ea (dar tot dusa cu capu' e).

Oh my Gosh! Ce ai spus? N-o iubesti? Oribil!
TREBUIE sa o iubesti! Adica ea te-a nascut si te-a cresut cu dragoste, iar tu? Oh, nu pot sa cred, e groaznic.Eu o iubesc din tot sufletul meu pe mama mea! Off, draga mea.Intrebarea ta este pur si simplu stupida! Oribil, oribil! Ai! Trimit raspunsul si inchid, nu mai suport sa vad asa ceva!

Am si eu aceeasi intrebare pentru tine: locuiesti cu ea sau care e situatia ta la acest capitol?

In primul rand nu suntem in masura sa-i judecam sau sa-i acuzam pe cei din jurul nostru indiferent de cine este vorba, la fel nu avem nici un drept in a refuza fericirea cuiva! Daca linistea si fericirea mamei tale va revenii printr-o relatie cu un alt barbat la ea in casa (apartament cumparat atat de tatal tau dar si de ea) nu vad cu ce te-ar dezavantaja pe tine lucrul asta! Nu vreau sa inteleg in schimb ca tu vrei ca mama ta sa-si gaseasca pe alt barbat sa se duca cu ea iar tu sa ramai in apartament, se numeste materialism!
In al doilea rand am observat la majoritatea tinerilor din ziua de azi ca-si iubesc parintii numai cand scot portofelul, daca nu vrei sa mai vorbesti cu ea de ce o mai suni, doar pentru ai cere bani, daca te-ai pune in locul ei ai observa ca te-ai simtii folosita! In schimb mama ta ar trebui sa-si controleze cuvintele adresate propriei fice dar cred ca o face din frica de a nu o lua pe cai gresite (si eu am fost "baiat cuminte " in fata parintilor mei dar cate si cate nu am facut). "E moarta pentru mine" - gandeste putin ca ai deja un parinte mort (condoleante) si iti este greu, nu cred ca mama ta are vreo vina cu moartea tatalui tau cum nu cred ca si-a dorit asta vrodata, sa-si piarda jumatatea si sa ramana atat stalpul familiei cat si sa aiba grija de rezultatul iubirii lor!
Parerea mea :
1 - Mama ta este (din varii motive pe care nu cred ca tu le cunosti) este prea stresata, suparata totodata nervoasa pentru a putea discuta calm cu tine!
2 - Tu fata cea "cu capul pe umeri" care nu consumi decat 50 vodca si suc dar totusi ajungi tarziu acasa, nu cred ca ai incercat vreodata printre jignirile si tipetele ei sa intelegi adevaratul motiv al revoltei!

Rezolvare: Cu totii ne cunoastem momentele de slabiciune ale propriilor parinti (cel putin eu) atunci cand printrun simplu gest sau fapta pur si simplu ii inmuiem! Cauta ocazia si profita prin a "inmuia" rautatea din ea si afla adevaratul motiv (nu cred ca se poata cu tine asa de distractie)! Daca nu exista cale de mijloc intre voi te sfatuesc sa-ti cauti un servici(am multi prieteni cu facultate care muncesc) si asa nu vei mai avea nevoie de banii ei sau mai putina nevoie, sa-ti cauti un loc sa te muti si sa ii faci mandrii de tine, atat pe mama ta cat si pe tatal tau!
Condolenate inca odata si Succes!

Ar fi un motiv ascuns pentru care se tot ia de tine din nimicuri. Poate ii aduci aminte de tatal tau.

Offf tuh iubita mea... si eu sunt in aceiasi situatie ca tine... si nici eu nu stiu ce sa mai fac

Vorbeste cu ea adu niste teme mai sentimentale ...cum ar fi ma urasti atit de mult o sa dispar din viata ta ...adu vorba si de sinucid, mai plingi spune-i ca e o mama rea si ca nu te intelege si ca nu are incredere in copilul ei