Ma deranjeaza ca simt ca ma inseala, ma deranjeaza ca este o persoana "comunicativa" care comunica cu foarte multi baieti si eu sunt si devin foarte gelos din cauza asta, am obosit sa o tot cercetez, nu mai pot ma simt ca ultima speta, a avut ea grija sa faca asta, ma vad foarte rar cu ea, vreau sa ma vad din ce in ce mai des cu ea dar mereu eu trebuie sa o inteleg si ea nu, nu mai pot sa ma lupt cu ideile si cu relatia asta, pur si simplu nu o pot lasa asa simt nevoia sa stiu ca imi este dedicata 100% si ca o controlez. Simt asta pentru ca o iubesc daca nu o iubeam nu ma durea nici in "cot" daca ma insela sau nu... nu stiu ce sa fac sincer si am obosit simt uneori ca vreau sa-mi dau cu ceva in cap. Caut motive de cearta doar sa simt ca nu ma abandoneaza si ca tine la mine... nu fac bine deloc dar am incercat sa ma schimb si nu pot. Ne-am despartit de cateva(2)din cauza asta o data ea nu m-a ascultat cand am rugat-o sa renunte sa vorbeasca asa de mult cu baietii. A 2 a oara dupa ce mi-a promis ca nu o sa isi mai adauge fostul la prieteni a facut-o dupa ce acesta i-a spus de ce nu mai sunt "prieteni pe Facebook" si ea cica s-a simtit aiurea si si-a incalcat promisiunea cand mi-a promis ca nu o sa-l mai adauge la prieteni.Pare banal dar pentru mine inseamna enorm cand ea si-a incalcat promisiunea. Probabil ca ma vad foarte rar cu ea si nu am facut nici sex ma face sa ma simt asa ca altfel nu stiu eu nu eram asa. Am dezvoltat o obsesie bonlava si nu pot sa trec peste ea. Pur si simplu nu ma simt iubit de ea si ma chinuie chestia asta. Dupa ce ne-am despartit eu am intrat repede intr-o alta relatie ca in general am reusit sa trec repede peste cel putin doar de ochii societatii si cand mi-a spus ca ma vrea inapoi imediat am ales-o in locul celeilalte.Nu stiu ce sa fac sincer sunt pierdut complet.Nu pot sa am incredere in ea indiferent ce face chiar daca se duce la magazin si nu pot fi indiferent pe chestia asta.Am nevoie de ajutor sincer nu stiu ce sa fac

Nu citesc tot ce ai scris că n-ai pus nicio virgulă și nu stau să traduc din română în română
după cum sună primele 3 propoziții, ești bolnav de gelozie

Gandirea asta care o ai atrage tot ceea ce gandesti despre ea. Cel mai bine e sa alegi intre despartire sau continui sa traiesti cu ea fara sa zici ca te va insela. Eu in locul tau la fel as gandi dar am ales sa traiesc singur, nu am pe nimeni si nu imi fac griji pe seama asta. E un stres psihic care iti mananca zilele sa traiesti asa, se pare ca singuratatea e buna pentru oameni ca noi. Poate tie nu dar eu m-am adaptat cat de cat.

Pentru ce are nevoie sa comunice cu multi baieti si sa aiba pe fosti la prieteni?
Eu zic ca ar trebui sa vorbesti cu ea. Nu e ok situatia. Daca e cu tine nu ar trebui sa mai tina legatura cu fostii.
Ar trebui sa te gandesti daca mai rezisti mult cu aceasta relatie.

Femeile sunt imprevizibile. Trebuie sa traiesti constient de faptul intr-o zi este posibil sa te insele, mai ales in situatia in care ai descris-o, este ceva inevitabil. Partea in care vorbeste cu baieti este foarte normala, nu poti controla o persoana, nu esti in masura sa ii spui cu cine sa vorbeasca. Faptul ca nu ai incredere in ea denota deja ca este instabila relatia. Doar o femeie fara caracter poate sa duca la asta, si sa insele, deci ai gresit fata.

Ar trebui să fie izolată și eventual să-l aibă drept dumnezeu pe el

Şti vorba aia..cu cine te asemeni te aduni! Caută una ca tine

Din putinele cuvinte scrise e greu sa intelegi care este cu adevarat sfatul cel mai bun pe care sa ti-l dau. Dar din cate am inteles...relatia cu ea este una bolnava, una care iti face rau. Consider ca o data ce ai pierdut increderea in persoana iubita, este aproape imposibil sa recapeti increderea in ea, dar nu si imposibil. Ce iti recomand eu este sa ai o discutie directa cu ea, daca nu ai avut-o pana acum, si sa ii spui toate ingrijorarile tale asa cum le-ai scris aici. Caci intr-o relatie cel mai important este comunicarea. Iar daca ea nu se schimba, iar tu nu poti avea incredere in ea, cel mai bun sfat pe care ti-l pot da este sa renunti la ea si daca nu poti singur, mergi la un psiholog care sa te ajute sa nu te mai intorci la ea atunci cand ea te vrea inapoi.

Din putinele cuvinte scrise e greu sa intelegi care este cu adevarat sfatul cel mai bun pe care sa ti-l dau. Dar din cate am inteles...relatia cu ea este una bolnava, una care iti face rau. Consider ca o data ce ai pierdut increderea in persoana iubita, este foarte greu sa recapeti increderea in ea, dar nu si imposibil. Ce iti recomand eu este sa ai o discutie directa cu ea, daca nu ai avut-o pana acum, si sa ii spui toate ingrijorarile tale asa cum le-ai scris aici. Caci intr-o relatie cel mai important este comunicarea. Iar daca ea nu se schimba, iar tu nu poti avea incredere in ea, cel mai bun sfat pe care ti-l pot da este sa renunti la ea si daca nu poti singur, mergi la un psiholog care sa te ajute sa nu te mai intorci la ea atunci cand ea te vrea inapoi.

Nu neaparat, dar cum el poate face anumite sacrificii pentru ea/relatia lor ex: sa nu vorbeasca cu toate parapantele, poate si ea sa faca acelasi lucru. Isi pot gasi un grup de amici, desigur cupluri. Normal ca apar banuieli cand prietena/prietenul petrece mai mult timp cu (alte) persoane de sex opus. Te-ai simti ok ca prietena ta sa stea mai mult cu alti baieti decat sta cu tine?
Cam asta e punctul lui de vedere.

Cere-i sa renunte la ei. Daca refuza, i-a ales pe ei in defavoarea ta, atunci e momentul sa o lasi si sa-ti vezi de treaba. Bine, ea a facut deja asta, asa ca iti sugerez sa o lasi, sa nu-ti pierzi vremea. Las-o pe ea sa vorbeasca cu 3 cartiere, tu du-te cauta-ti pe cineva ca tine, care-ti ofera ce vrei.

Exact! Fara ironie.

Măi, am citit de cateva ori ce ai zis, sa vad daca ai fost ironica. Nu m-am convins.
Daca nu ai fost ironică, te aplaud.

știam că ești dus

Nu am fost ironica, dar eu consider ca atata timp cat ai o relatie nu iti complici viata socializand cu alti baieti iar cu privire la fostii prieteni mi se pare aiurea sa mai tii legatura. Asta e parerea mea.

Cand esti intr-o relatie, in adevăratul sens al cuvântului, iubirea fata de partener/a trebuie dusa pana la indumnezeire. O zice Victor Hugo, nu m-am trezit eu cu ea. Eu nu-l contrazic.
Dedicarea trebuie sa fie totala.
Imi pare rau daca relatiile tale sunt superficiale, azi una, maine alta, azi sunt cu tine dar mai vorbesc cu 3, maine poate mai schimb. Nu asa functioneaza, astea sunt mizerii.

îmi pare rău că ești atât de complexat și ai o stimă de sine atât de scăzută, încât ești convins că, dacă partenerul tău nu rupe orice conexiune cu celelalte persoane de sex opus, te va lăsa baltă...păi problema e la tine, nene, nu la ea.
și Hugo e un om cu mentalitatea secolului 19, vrei să citez și eu de prin Evul Mediu?

Problema o ai tu.
Si o vei avea cu oricare alta, daca nu iti schimbi modul de gandire.

1) Simti ca te-a inselat, sau chiar a facut-o, ai dovezi in acest sens? Diferenta e enorma si ar trebui sa tii seama de ea. Pentru ca ea e o fiinta sociabila. Si cei sociabili pot fi foarte OK cu iubitii lor, dar pot parea a fi totodata cit se poate de suspecti in a insela, pentru ca nu se marginesc la a vorbi doar cu persoane de acelasi sex cu ele.
2) O iubesti? Sau doar crezi? Multi pun pe seama dragostei o simpla pasiune, debordanta, rascolitoare, dar doar pasiune, pasiune asa cum ai pentru o mincare anume, de care, daca te-ai saturat, o lasi deoparte. Si multe povesti "de dragoste" se incheie pentru ca a fost doar o pasiune acolo. Nu poti spune ca iubesti atita timp cit vrei control deplin asupra persoanei iubite. Dragostea da libertate celui iubit, nu il constringe. Dupa ce m-am casatorit, sotia mea a spus ca unul din lucrurile pe care le pretuieste cel mai mult la mine e ca ii dau libertate deplina de actiune. Si azi stiu ca daca as constringe-o in vreun fel, relatia ar fi terminata. Ma gindesc cum sa traiesc eu pentru ea, cum sa o fac sa fie cit mai libera, nu sa fac din ea jucaria mea.
3) E bine ca realizezi ca ai probleme. Insa totul incepe de la tine, de la a-ti schimba atitudinea fata de ea. Daca nu poti, daca nu poti avea incredere in ea, relatia nu isi are sensul. Pentru ca increderea e baza oricarei relatii.
Iar daca chiar te-a inselat, atunci, fiind in situatia descrisa de tine, nu te sfatuiesc decat sa o lasi. Te vei chinui mereu inutil.

Eu citez si din Platon, adica mult inainte de Hristos, deci Evul Mediu e meh.
Învățăturile sunt învățături, nu expira.

Să citez din Sade?

Cel mai bine este sa te abtii sa o urmaresti si sa o controlezi, altfel o sa se indeparteze de tine.Nu poti sa o inchizi in casa, trebuie sa vorbeasca daca intra cineva in vorba cu ea, Cred ca daca te-a vrut inapoi insemni ceva pentru ea altfel iti zic din experienta ca nu mai aveai nicio legatura cu ea.Este o persoana mai sociabila si trebuie sa intelegi.Gelozia ta daca continua o va indeparte.Incearca sa iesi mai mult cu ea in oras sau unde mai merge poate va apropiati in felul asta.

Atuci desparte-te de ea. Chiar nu e altceva de facut. Asta nu e relatie, oricum.

Si barbatii sunt la fel de imprevizibili .

- Eu consider că între voi lipsește comunicarea, sinceritatea. Ea nu reușește să te convingă prin fapte/cuvinte că tu ești cel mai important băiat din viața ei, iar tu nu reușești să îi spui în mod cât mai clar și deloc impunător că poate vorbi și cu alți băieți, dar să nu uite că este într-o relație cu tine și trebuie să îți demonstreze clar că tu ești pe primul loc.
- De ce nu ar avea voie să vorbeacă și cu alții? Colegi de școală/facultă sau vecini sau mai știu eu? O dată ce ești cu cineva nu înseamnă că tu ești universul ei și pe ceilalți care i-au fost alături la bine și la greu să îi dea naibii. Tu după ce v-ați despărțit cum ai ajuns să te cuplezi cu alta așa de repede? Mă gândesc că deja o știai pe respectiva dinainte. Deci tu ai voie să vorbești cu altele?
- Sau de ce să nu mai țină legătura cu fostul? Te gândești că poate fostul ei a însemnat la un moment dat mult în viața ei și nu poate să devină ultima "nesimțită" și "fără obraz" astfel încât să rupă legătura cu el definitiv? Poate nu s-au despărțit prin ceartă, poate nu a fost să fie și bucură-te și simte-te special că te-a ales PE TINE.
- Și dacă tot zici că vorbește cu alții și bănuiești că se distrează mai tare cu ei, luptă pentru atenția ei! N-o lăsa să fie amuzată de alții! Și prin asta nu mă refer să fii autoritar și să îi interzici, ci să fii acolo lângă ea! Îți garantez că dacă îi oferi atenția suficientă, îi va ignora încet-încet pe ceilalți. Fetele vor atenție! Atenție ce o vor de la paretnerii lor! Iar dacă nu o primesc de la el, o caută la alții, buni prieteni, etc. Vor confirmare că sunt frumoase, că sunt iubite, că sunt speciale...
Dacă veți reuși să fiți sinceri unul cu celălalt, să comunicați și să fiți acolo unul pentru celălalt, dedicați, eu zic că veți trece peste aceste incertitudini. Altfel, mai bine vă separați drumurile căci nu are rost să te zbați degeaba și să nu te simți tu însuți într-o relație.

Gelozia e boala grea, e greu și pentru ea cu cineva ca tine. Faptul ca o sufoci, faptul ca vrei sa o controlezi, faptul ca ești atât de posesiv, devii o persoana greu de suportat. De fapt asta o va îndepărta într un final. Nici măcar nu faceți sex, sunteți tineri, în ce fel te poate înșela dacă voi aveți o relație platonica? Când o sa faci sex o sa fii mai rău de atât. Încearcă sa ți dai seama ca nu puteti fii fericiți dacă v ați izola complet de lume, nu este sanatos. Dragostea înseamnă să i lași libertatea celui de lângă tine sa aleagă, pentru ca dacă iubești vrei ca celalalt sa fie fericit. Dragostea nu înseamnă egoism, faptul ca vrei ca toată atenția ei sa se îndrepte către tine se cheamă egoism. Dragostea nu înseamnă dependenta emoțională. Încearcă sa ai mai multa încredere în tine în primul rand, sa crezi ca ești destul de bun astfel încât sa nu i trebuiască altcineva. Probabil ca vei mai avea prietene în viitor și sfatul meu e sa fi mai relaxat și mai cerebral.

El nu face sacrificii asa este el. Ea este o tipa sociabila. Asta nu o face mai rea sau pe el mai bun. Cel mai rău în viata este când partenerul cu pretextul ca te iubește este posesiv, gelos, vrea sa ți controleze pana și gândurile, aia nu e iubire e pușcărie

Tu nu l înțelegi pe Hugo, asta e problema. Ea este o tipa sociabila, el nu. Asta nu o face mai rea sau pe el mai bun. Cel mai rău în viata este când partenerul cu pretextul ca te iubește este posesiv, gelos, vrea sa ți controleze pana și gândurile, aia nu e iubire e tiranie, pușcărie. Hugo vrea sa zică altceva. Când iubești cu adevărat vrei ca celalalt sa fie fericit, nu e vorba de egoism, de nevoile tale, un om gelos devine posesiv, vrea toată atenția asupra lui, astea sunt nevoi egoiste care vin din dependenta emoțională, datorita faptului ca nu are suficienta încredere în el și vede posibila plecarea ei la tot pasul, cum a și spus și când se duce la un magazin. Asta nu e îndumnezeire. Dragostea înseamnă încredere, dragostea e libera. Băiatul asta nu iubește are doar o obsesie mai degrabă și o teama permanenta. Teama care vine din lipsa de încredere în el

In cazul asta, e evident ca nu au de ce sa ramana împreună. Asa cum i-am spus, ar trebui sa-si gaseasca pe cineva ca el.
Vrei sa fie celalalt fericit, asta nu inseamna sa stai linistit cand aia se tavaleste cu 20. Ea de ce nu vrea sa fie fericit? Adica sa nu mai vorbeasca cu respectivii. E ceva asa de greu?
Nu au niciun sens ca cuplu. Eu ii dau dreptate lui, sunt convins ca are. A pus-o sa aleaga intre el si fostul, iar raspunsul, desi nu direct, s-a subînțeles. Imi pare rau ca oamenii sunt intr-atat de naivi.
Despre înțelegerea lui Hugo n-o sa vorbesc, ca n-are rost. Mai ales ca tu parca erai din societatea aia ultramoderna, sau cum ai zis, si nu-mi permit sa te contrazic.
Ciudat ca il intelegi tu asa bine, dar nu aplici nimic.
Un lucru stiu: relatia inseamna indumnezeire, dedicare 10000000%, cel putin. Inseamna infinit, absolut. Nu stiu daca in inalta-societate, din care te cobori tu pentru a ne vorbi, exista asa ceva.

Unde incredere nu e, nimic nu e si punct

Băiatul nu cred are dreptate. Când impui cuiva ceva, cum ar fi sa nu vorbească cu cineva, asta e deja o restricție, o condiționare, deja ii atingi libertatea cuiva. Asta trebuia sa vina de la ea, era decizia ei, dacă ea a considerat ca nu face nici un rău și ea știe ca nu îl înșeala, problema e la el ca nu o crede. Nu ea trebuie sa nu mai vorbească cu respectivii ci el sa aibă încredere, pentru ca ea se va simtii frustrata știind ca nu face nimic rău, sa facă ce zice el doar pentru ca el are niște probleme și ii impune. Asta poate fii începutul pentru un lung șir de interdicții. Dacă o persoana este sociabila nu cred ca înseamnă că e predispusa la înșelat. Depinde cum e persoana, noi nu putem ști sigur, dar în cazul asta, având în vedere ca ei au o relație platonica, mie mi e destul de clar. În legătură cu Hugo, dedicarea aia infinita despre care vorbești tu, e la nivel sufletesc, la nivel de sinceritate. Asta nu înseamnă că ne izolam și devenim antisociali. Nu înseamnă că nu putem vorbi cu alte persoane ca nu putem fii sociabili și plăcuți. Pentru ca dragostea aia de care zici tu e în suflet nu o afișezi printr un comportament de măicuța sau călugăr. Iar când oamenii se iubesc, ei se cunosc, au încredere. Și ca să schimb ideea, pentru mulți pana sa ajunga la acel nivel de iubire dacă ajung sa ști ca oamenii mai și experimentează, mai și greșesc, mai învață câte ceva, asa e viața. Eu nu am zis ca fac parte dintr-o înaltă societate ci mai moderna comparativ cu tine. Dar asta nu are legătură cu marii scriitori