Ma numesc Alexandru, am 20 de ani, sunt din R. Moldova.Cu ceva timp in urma am cunoscut o fata,ne-am indragostit unul de altul si a inceput o relatie,o relatie ce are deja un an jumate,vreau sa spun ca fata chiar este indragostita de mine si e reciproc,stiu despre ea practic tot,mi-a spus tot,recunosc nu am fost primul la ea, dar asta nu m-a impiedicat sa o iubesc, desi in experienta mea am avut diverse fete.Deci,am avut impreuna momente de neuitat ce nu se mai uita.O iubeam, eram gata sa o apar mereu.Dar uneori am dubii in privinta crearii unei familii cu ea.Si am sa va spun de ce,si poate ca gresesc de asta si am nevoie de un sfat.
Totul a mers bine,pe unde nu prea dar mergea,insa este o problema,ea locuia cu mine insa parintii ei trebuia sa nu stie asta. Apoi ne-am mutat in capitala,traiam in chirie,ambii find studenti,si aceeasi poveste,ea desi ma prezentase lor,ascundea de parinti ca sta cu mine,probabil din rusine catre ei,practic traiam impreuna,intre timp eu schimbasem cateva joburi,pana sa trec la frecventa de zi la universitate. Apoi au inceput problemele cu banii,ea mereu imi spunea ca eu nu fac nimic, ca nu ma stradui pentru viitor, desi nu era chiar asa...Si au inceput certuri foarte mari, deoarece banii munciti de mine nu ajungeau si eram ajutat de parinti, ei asta nu-i placea.Nu-i placea ca masina ce o am e de la parinti,ca banii ce-i am sunt mai multi de la parinti.Ea la fel era ajutata de parinti,incercam sa-i explic ca totul se face pe rand si nu tot o data,ii spuneam ca pentru varsta noastra ne straduim destul si nu suntem indiferenti, i-am spus ca de cand sunt cu ea m-am schimbat mult in bine si am lasat multe chestii.O alta problema a fost gelozia mea foarte mare, dar si a ei.In ultimul timp ne certam,eram gelosi. Daca eu eram impotriva ca ea sa mearga undeva, ea pleca fara sa-mi spuna,aici am inteles ca trebuie sa las de la mine caci incredere aveam si deja nu arata bine asta. Apoi intr-o zi ea,probabil obosita de tot,mi-a spus ca vrea o pauza,vrea sa-si aranjeze gandurile,s-a dus sa locuiasca la o matusa de a ei tot in capitala,mi-a spus sa nu trec cu ea in grupa la universitate caci asta o sa-i incurce la invatat,vazindu-ma zi de zi.Mi-a spus ca ceia ce e intre noi probabil e o atractie trecatoare si ca dragostea asta nu duce la nimic, a inceput cu aberatii ca dragostea asta nu exista ca de fapt totul e inventie de oameni, etc etc.Mi-a spus ca nu poate fara mine dar trebuie sa ne tinem in maini.Practic ea nu vede a avea o relatie fara a trai impreuna, asa am inteles pe moment! Oare e posbil asa, ca un an si opt luni doi oameni sa se iubeaasca si apoi sa existe dubii ca de fapt a fost iubire!? sau varsta e de vina...cand eu trebuia sa dau documentele la universitate,am dat la frecventa redusa doar pentru a o astepta pe ea sa finiseze colegiul,caci era vorba sa fim ambii in grupa la universitate,ambii fiind la drept,sa o finisam si sa facem viata, dar iata la o asa intorsatura nu ma asteptam.Ce ma sfatuiti sa fac, cum se procedeaza in asemenea CAZURI.

Fata cauta independenta financiara, "a la Columbeanu", un sponsor batran si putred de bogat, poate? Si poate ca matusica ei i-a si facut lipeala cu cineva? Ma tem ca n-ai altceva de facut decat sa tragi o linie.
Linie si de la capat.

Puteai sa spui atat -- "s-a mutat in capitala si a venit la facultate" si o iti spuneam simplu si concis: "s-a suit scroafa in mar" - asta-i si cazul tau. Ce vrei nu-i mai place masina ta, a vazut alta la unu cu muschi si care face sala dimineata la pranz si seara. Cum crezi ca vei trai cu asemenea persoana toata viata? Va fi un infern draguta! Las- o dracu in pace si gaseste-ti pe altcineva pentru ca deseori persoanele care se muta de la o viata simpla intr-un oras mare se schimba peste noapte. De aceasta boala sufera si "nepretuita ta". Ai grija de sufletul tau si nu-l mai chinui.Vei spune ca e usor pentru mine sa vorbesc dar eu iti spun sa ai grija de tine pe principiul zicalei romanesti: " decat sa planga mama, mai bine maica-sa". Ganduri bune!

Cu cat insisti sa"lipesti" ceva stricat, cu atat poti sa dai gres.Asa ca,las-o sa se mai linisteasca,sa se mai gandeasca,adica lasa-i spatiu de decizie,respecta-i doleanta.Tu linisteste-te,doar nu esti nici primul,nici ultimul,care se cearta cu iubita si vor sa stea despartiti catva timp. Daca sentimentele sunt trainice si reciproce,o sa stati de vorba la "masa pacii",o sa vedeti ce faceti pe viitor si atunci o sa luati o hotarare:va despartiti definitiv,va impacati si va lasati un timp de gandire,sau va casatoriti.Dar sfatul meu,de "om batran", in cazul in care decideti sa va impacati, intai terminati facultatea, gasiti-va un loc de munca si apoi casatoria, copii.De la bani(si multi si putini), pornesc multe probleme, certuri.

"Nu ii place ca muncesk", "nu ii place masina mea"...

Bratan, dao nahui, feti pi lumea asta mai sint 4 miliarde, las ca ai sa gasesti tu vreuna potrivita Capu sus si mergi inainte.

O adevarata rasturnare de situatie. Cred ca ea a cedat presiunii, efectiv. Nu stiu ce sa te sfatuiesc. Chiar daca a fost dragostea mare intre voi, avand in vedere ultima perioada cu certuri din cauza banilor, toate ascunzisurile si mai ales gelozia, nu duce la nimic. Stiu ca se zice ca iubirea nu are varsta, dar uneori chiar conteaza. Nu iti spun sa te desparti de ea, dar ai grija ce decizie iei, pentru ca s-ar putea intampla din nou acelasi lucru. Bafta oricum!

Sashok,tinete tare.

Imi pare rau pentru tine sincer. Din cate am inteles tu esti cel care trage pentru relatie, atat sentimental cat si financiar. Lucrurile se schimba intr-o relatie foarte mult mai ales dupa ce locuiti impreuna. Parerea mea e ca putini reusesc asta, in restul cazurile se ajunge la "pauza" care in scurt timp e despartire definitiva fiindca unul sau altul isi gasesc pe altcineva. Eu sunt fata, locuiesc cu iubitul meu de 2 ani de zile aproape si crede-ma ca prin multe am trecut si nu am vrut niciodata sa ii ascult pe altii(el avea patima ruletei din care l-am scos cu banii mei), pe deasupra este si mare gagicar. In fine, nu o mai lungesc cu a mea, ce te sfatuiesc e ca daca ea e cea care cere pauza sau despartire nu o stresa cu telefoane si altele. Consider ca e suficient sa ii spui fata in fata tot ce simti. Si daca ea nu apreciaza, nu vrea...viata merge inainte esti tanar. Ai grija de tine ca e plin de gagice )