Ma scuzati daca scriu mult am o stare de confuzie si ceata in creier si nu stiu exact care e problema

Am 25 de ani si visam sa fiu deja casatorita pana la varsta asta
Sunt o fata cuminte care mereu si-a vazut de scoala, sunt asistenta si credeam ca am viitorul asigurat cumva ca nu o sa o dau in bara dar acum ma simt puerila si imatura si singura, foarte singura. Incep sa ma intreb daca exista barbati normali pentru ca de doi ani incerc sa cunosc unul sa-mi fac o familie.

Deci stau si ma gandesc la ei acum si nu imi vine sa cred cat de normali pareau si cum m-au dezamagit

Primul tip cu care am ieesit, primele 3-4 dateuri era ok, am crezut ca daca e baiat dus la biserica si aparent timid o sa fie perfect, dar dupa al 2 date nu aveam o relatie dar el devenise gelos, incepuse sa imi zica cum sa ma imbrac cand ies cu el si asta ma jignea enorm ca eu ma imbrac modest oricum si el se purta de parca eram o currrrva, dupa al 4-lea date am simtit frica fata de el, mai ales ca a si ridicat tonul la mine intr-un restaurant s-a uitat toata lumea la masa noastra ingrijorata am avut un sentiment foarte ciudat si am rupt-o

Pe urma am iesit cu un baiat care parea muncitor, cu facultate, inginer la o firma foarte mare, populara, de aviatie parea familist... asa zicea el ca e. Dupa doua saptamani de vorbit si iesit, imi cere sa ii imprumut bani ca apoi sa aflu ca ii trebuiau pentru droguri
Am fost socata, am rupt legatura.

Pe urma am vorbit cu un tip de la munca cu care ma intelegeam, parea si el foarte ok ca apoi sa aflu ca era casatorit cu una din acelasi spital. Eu eram noua, nu stiam nimic de nimeni si se pare ca nici ea. A iesit scandal, a fost oribil.

Si tot asa. Daca nu e drogat, e betiv. Daca nu e betiv, e curvar. Daca nu e curvar, sta la pacanele pana la 5 dimineata. Am dat de doi baieti care nu munceau deloc... la 27 de ani si s-au atacat rau cand am intrebat din ce traiesc. Unul a zis ca sunt materialista desi eram doar curioasa cum are bani ca de maica-sa vorbea urat din prima zi...o facea in toate felurile in fata mea si abia ne cunosteam.

Vreau sa zic ca am iesit cu atatia baieti si abia de am avut primul sarut pentru ca toti au aratat din primele interactiuni ca sunt aiurea

Nu inteleg unde gresesc, ca nu ma uit la fizic, la cum sunt imbracati, ce joburi au. Sau aici ar trebui sa ma uit? Tata zice ca nu am standarde, ca sa le ridic ca nu am facut facultate degeaba si ar trebui sa am pretentii la tipi cu facultate dar colegul de munca infidel avea facultate, mama zice ca daca imi ridic standardele o sa raman singura pe veci... cand imi mai povestesc si prietenele prin ce drame trec cu alti tipi sunt super dezamagita

Simt ca trece timpul repede fac 30 de ani imediat si nu am sanse sa am o viata normala
Unde as putea sa gresesc?

Roagă-te și eventual poți tine și post negru o zi pe săptămână să te ajute Dumnezeu sa greșești băiatul care El știe ca ar fi potrivit pentru tine. Nu trebuie sa cobori standardele, te alegi cu o viata nefericita de cuplu.

Nu greșești nimic. Caută.

E greu de dat un răspuns concret neavând detalii complete și informații personale, însă tind să cred că e doar problemă de timp. Dacă ai cunoscut câteva persoane nu înseamnă că acele persoane realizează un standard.

Cu cât cunoști mai multe persoane cu atât șansele să găsești pe cineva pe placul tău cresc.

În rest, nu te cunosc personal să-mi pot da seama dacă de fapt(poate) respingi sexul opus, deci aș miza tot pe timp.

Ai ai ai! Spune "Multumesc Doamne ca mi i-ai aratat!"
Draguta mea, daca te maritai cu unul din astia si aflai dupa casatorie cum sunt? Asa ca mai bine ca ai fost dezamagita acum.
Standardele fa-le tu, nu parintii tai, nu prietenele. Cand simti si vezi ca esti cu o persoana ok din toate punctele de vedere, cand te simti iubita, inteleasa si laa randu-ti poti fi deschisa cu acea persoana, abia atunci ii de facut pasul. Si daca trece timpul ce? Crezi ca este lapte si miere in casnicie? Ca de asta se numeste asa, de la "casna". Vai de mine cate compromisuri, cate permisiuni, cate discutii si orgolii sunt intre doua persoane nici nu iti poti imagina. Trebuie sa fii pregatita sa renunti la tine cu totul, la orgolii, sa accepti si parerea celui de langa tine, sa il asculti, sa il iubesti, dar pe de alta parte trebuie sa ai incredere in el, sa ii lasi spatiu si, pe cat se poate, sa ai si o doza de independenta pentru tine, din toate punctele de vedere. O casnicie nu este usoara, mai ales cand apar copiii, trebuie sa ai grija lor, dar sa fii si sotie pentru sot, astfel incat el sa nu se simta neglijat... offf sunt multe de spus.
Pana atunci ce poti face tu este sa nu mai cauti. Pur si simplu, bucura-te de perioada asta, fa-ti bine treaba la serviciu, fa bine celor din jur, iesi in excursii, etc., fa tot ce poti sa te simti bine tu cu tine insati. Cautarea disperata a unui partener atrage ori barbati nepotriviti, ori tot felul de ciudati, asa ca relax si nu te axa pe acest aspect al vietii si, cand te astepti mai putin, atunci va aparea si cel potrivit tie. Dar, tine minte, te rog, nici acea persoana nu este perfecta.
Succes!

Singura ta problemă este asta - sunt asistenta

Bărbații pe care îi vrei tu nu vor asistente medicale.

Nu căuta bărbați mai buni decât ce ai găsit până acum că nu vei găsi dacă rămâi doar asistentă medicală.

Mai bine să fii singura decât într-o companie proastă. De ce vrei sa te legi la cap in loc să-ți trăiești viața, să călătorești, să te distrezi? În viața nu doar o familie ne face să ne simțim împliniți ci și alte lucruri cum ar fi sănătatea, locul de munca, conștiința noastră.

Doar așteaptă sa vina de la sine, roagă-te lui Dumnezeu in fiecare zi sa iti dea un bărbat potrivit pentru tine si iti spun ca merita foarte mult. Tot ce vine de la Dumnezeu este pentru totdeauna si este perfect. Doar fa asta, merita multa

Eu zic ca daca cu barbatii nu merge, poti oricand sa te cuplezi cu o femeie, nu e o idee rea sa incerci lucruri noi, suntem in 2023 ce naiba

Hei, ești din București?