Mai sunt pe aici persoane cu copii mici? Va scriu pentru ca în alte părți am primit doar acuze, poate se va întâmpla și aici dar simt ca sunt la capătul puterilor.
Am un copil mic de câteva luni dintr-o sarcina venita pe neașteptate în urma sexului protejat (specific asta ca să nu mai aud "de ce faci copii bla bla"). Sunt căsătorită și împart cu sotul treburile și copilul cât de mult se poate deși el ar vrea ca bebelusul sa stea mai mereu cu mine lucru imposibil pentru ca, copilul e de alta părere, adică se liniștește la el și punct.
Treaba e ca de când l-am făcut am ajuns în pragul disperarii.De când l-am născut a fost foarte agitat, plângăcios, nazuros si cu fel și fel de disconforturi (colici duși la extrem) pentru care medicii nu mi-au dat nimic in afara de a ridica din umeri.I-am făcut și analize, controale și totul e ok.Problema mea cu el e ca nu doarme și se agita grav de tot. Ziua nu pune geana pe geana iar noaptea rar are nopți în care sa doarmă cum ii e programul normal câte trei ore,în restul doarme doar haotic,cu crize de nervi,agitație,plans și m-a adus în pragul disperarii.
Și tatăl lui se mai supăra pe mine ca nu ii pot face ceva sau ca ma enervez si poate și voi ma veți acuza, dar pur și simplu nu mai suport țipetele, plânsul, datul din picioare indiferent ce ii fac.Cand începe sa se agite sau schimonoseasca la fata simt un fior pe șira spinării pana în cap și singurul lucru pe care îl vreau în momentul ala e sa plec sa nu îl mai vad.Si da știu,vi se pare crunt dar specifica ca eu nu am alt ajutor in afara de soț ce și ala îmi scoate ochii dacă sta cu copilul, nu am prieteni pentru ca locuiesc la tara și majoritatea sunt plecați, familia mea e la sute de km și oricum nu ma ajuta, iar ai lui sunt niște oameni mai ciudați și ce nu se implica oricum.Eu am zile în care nu pot merge nici pana la wc sau sa mananc mai ales când e soțul la munca și oriunde merg e cu mine spre deosebire de soț ce poate munci,poate merge la magazin sa își facă cumpărăturile singur etc eu și dacă vreau sa merg undeva trebuie sa mergem mai de graba și sa îl iau și pe el cu mine.
Magazinul e un pic mai departe și i-am spus soțului ca as merge pe jos pana acolo chiar dacă e mai departe dar sa ma mai limpezesc.Dar nu e de acord,mereu merge el sau trimite pe cineva sa ne cumpere si de plimbat plimb copilul doar in curte,sa nu merg prea catre strada si cand trec masini se uita sa vada cine trece si mereu simt nevoia sa grabesc pasul pentru ca vad pe el ca asta ar vrea. Daca mergem în oraș la magazinele mai mari,mereu spune sa rămân eu cu copilul,iar dacă e sa intru eu ma pune sa ma grăbesc, ma suna sa termin odata cumpărăturile sau e nervos când revin la mașina și nu știu dacă face asta din gelozie, din ciuda ca nu poate sa se plimbe el în magazin sau pentru ca nu ii place sa stea cu copilul. Spun asta pentru ca din fiecare e câte ceva.Adica el se mai recreează când merge prin magazin, mai socializeaza și dacă îl pun sa stea tot lângă copil cum facem acasă se enerveaza.In mașina e mai nașpa de stat și el nu suporta sa plângă copilul iar acolo nu îl poate oprii.Iar pentru ultima varianta cu gelozia e și asta pentru ca mereu când mergem împreună îmi spune ca ii vede el pe x și y cum se uita după mine.
De la cat timp se liniștesc bebelușii cu colici? Poate sa aibă vreo boala dacă doarme asa puțin și se agita? Ce ma sfătuiți sa fac ca să rezist și sa nu îmi las doamne ferește copilul? Sunt ceva picături de somn?

NU trebuie sa te sperii si sa te agiti!
Majoritatea parintilor "la primul copil" intampina asemenea probleme.
Sunt cateva aspecte de baza, care trebuie respectate:
1. Copilul mic trebuie invatat cu ORAR. Chiar daca face galagie (fiindca ii place in brate), toate trebuie la timpul lor!
2. Trebuie sa inveti "vorba" (plansetul) copilului! Copilul plange diferit daca ii e foame, daca trebuie schimbat, daca-l doare ceva sau daca vrea sa fie rafatat (luat in brate).
3. Invata de la alte mame, mai ales de la cele care au 2 sau mai multi copii. Experienta lor iti poate fi de mare folos.
4. Cumparati /imprumutati un carucior pentru copil (de preferat unul combinat: acum pentru bebe, iar pentru mai tarziu unul "sport", in care va putea merge sezand). Cu copilul in carucior vei putea merge sa faci cumparaturi, la plimbare, etc.
5. In week-end-uri lasa-l pe tata sa ingrijeasca copilul, sa se invete cu el.

Vorbeste cu asistenta medicului de familie, sa te invete "trucuri" diferite, sanatoase!
Deseori, un copil se poate linisti repede prin mici "manevre", trucuri (de exemplu daca i se da un pic de ceai caldut, de chimin, anason sau chiar si menta. Reteta iti va da asistenta sau mamicile prietene.

Bună! În primul frind sa iti traiasca bebelusul, sa fie sanatos asta este cel mai important, in al doilea rind voi doi tu cu soțul trebuie sa va organizati sa stati pe rînd cu copilul nu doar tu si el nu, tu acum esti super obosită si este normal dupa sarcina sa ai o usoara depresie pe care soțul tau daca te iubeste si nu doar din punct de vedere sexual, ar trebui sa te ajute 100% sa te lase sa dormi ai nevoie de somn, organismul si psihicul se reface numai prin somn, el trebuie sa inteleaga ca numai poti nici fizic nici psihic si sa preia el atit cit poate din treburile tale, sa stea cu copilul poate si el ca nu e asa greu, sa i dea de mincare biberon cît dormi tu poate si el, sa il schimbe poate si el, ce nu poate te va astepta pe tine cand esti odihnita după ce te trezesti sa i dai bebelusului sîn sa sugă, trebuie sa il vada un pediatru pe bebelus nu i poti da nimic nicio pastila niciun sirop fara avizul medicului, are colici de ce tatal lui nu i face un masaj usor pe burtică bebelusului cand are dureri, de ce nu se ocupă de el? E usor sa dea vina pe tine si sa va certati, a fost usor sa faca sex si acum uite ca aveti un copil care ar trebui sa va uneasca sa va ajutati unul pe altul, adica el pe tine sa te susțină sa ti fie aproape nu doar cand are el pofte sexuale atunci esti bună, după il doare in cot de tine, ce varsta ai? Nu ai surori care ar putea sa te ajute sau sotul tau nu are soră sa te ajute cumnata ta cu copilul sa stea si ea cu bebelusul cît timp tu te odihnesti sau esti la cumparaturi sau la wc ca nu poti sta o zi intreaga fara sa mergi la wc este imposibil. Trebuie sa ai lînga tine o persoana de incredere careia sa-i lasi cîteva ore pe zi bebelusul in grija si sa stii ca se descurcă, pacat ca parintii tai mama ta ti a intors spatele cand ea trebuia sa te ajute, se vede ca nu are inimă.

Bunicii nu dau o mana de ajutor?

Din ce am vazut eu, nu prea sunt pe aici.Nu te supara, dar din tot ce am citit, problema pare maidegraba sotul care te urmareste ca un caine de paza, nu cumva sa-i scapi de sub ochi, nu copilul care plange isteric, asa cum e normal sa faca la aceasta varsta deoarece nu poate vorbi si trece prin tot felul de emotii pe care nu e capabil sa le controleze.In general bebelusul va reflecta in primul rand starile mamei, daca toate celelalte cauze pentru care ar putea plange sunt scoase din ecuatie, deci nu ajuta deloc sa iti pierzi cumpatul si nici sotul care da mereu vina pe tine nu ajuta absolut deloc!

https://www.youtube.com/watch?v=THSyNrAKPQ8

https://totuldespremame.ro/......l-copiilor

https://www.youtube.com/watch?v=TRvTowZT_N0

https://www.desprecopii.com/......licate.htm

https://parenting.anidescoala.ro/......re-plange/

https://www.qbebe.ro/......nou_nascut

Va urez multa rabdare cu cel mic si sa va fie sanatos!

In timp ce faci diverse prin casa incearca sa asculti ce este pe aici, e un canal foarte bun laudat pe multe grupuri de mamici : https://www.youtube.com/@BebeTEIubescRomania/featured

Cauta un doctor de asta de copii, dar doctor sa fie si nu pompier.Copilul ala sigur are ceva, nu poate nici un om matur sa stea asa dormind doar 3 ore pe zi sau ce ai mai spus tu.

Trebuie sa stiu raspunsul la o intrebare ca sa stiu ce iti raspund: copilul este alaptat?

Sotul tau, iarta-ma ca spun, dar este un dobitoc daca nu te ajuta cu copilul, de parca l-ai fi facut singura, nu cu el. Tu ai putea avea un pui de depresie post partum, accentuat de oboseala acumulata. Stiu ca este greu sa renunti la libertatea ta, asa aveam si eu impresia la primul copil si am trecut exact prin ce treci tu (mai putin partea cu sotul care venea din cursa si schimba si purta copilul prin toata casa numai sa doarma). Nu suportam sa ii aud plansul, ma enerva la maxim si as fi fugit cat m-ar fi tinut picioarele numai sa nu il mai aud. Acum, pe unde ma duc, port copilul cel mic cu mine pentru ca este alaptat exclusiv si nu mi se mai pare o corvoada.
Atentie! Ceaiurile nu sunt indicate la copiii pana in 6 luni, dar pe noi ne-a ajutat foarte mult dormitul pe burta sau infasatul, poate ajuta si Protectisul pentru colici. Pentru a ma putea misca, am achizitionat un sistem de purtare ergonomic si asa faceam treaba. Tu ar trebui sa dormi cand doarme bebele ca sa recuperezi si tu somnul pierdut si sa devii mai odihnita/linistita, iar pentru somnul de noapte trebuie sa incerci cosleeping-ul (pe mine m-a salvat...sotul nu era de acord, dar atat de obosita am fost intr-o noapte ca am pus copilul langa mine si am adormit langa el, nici nu stii cat de bine am dormit amandoi, si eu si copilul; de atunci i-am spus sotului ca nu ma intereseaza dar eu dorm cu copilul langa mine).
Mai mult de atat nu stiu sa iti spun, sper sa te ajute cumva raspunsurile primite aici.

In primul rand, sotul tau e o lepra jalnica daca are tupeul sa se supere pe tine. E si copilul lui, nu doar al tau. E si responsabilitatea lui.

In al doilea rand, una din cauzele colicilor sunt faptul ca TU mananci ceva ce ajunge in laptele matern si nu ii face bine bebelusului. Ceva din alimentatia ta ajunge in lapte iar stomacul lui nu poate digera. Medicii nu ti-au spus asta? Ar trebui sa revizuiesti alimentele si bauturile tale, si sa excluzi tot ce este picant, condimentat, procesat, tot ce contine lapte de vaca sau branzeturi. Bebelusii mananca doar lapte matern in primele 6 luni de viata, apoi incet incet fructe, legume, leguminoase. De obicei stomacul lor e deranjat de faptul ca tu consumi lactoza sau picanterii.

In al treilea rand, ai depresie postnatala si ar trebui sa mergi la un terapeut sa te ajute. Si de asemenea neaparat trebuie sa gasesti o bona sau pe cineva care sa stea cu copilul ca tu sa faci chestii pentru tine.

Bună! Am citit cu mare atenție ceea ce ai scris și vreau să-ți spun ca chiar dacă nu crezi starea ta de disconfort o resimte automat și copilul ți-o spun din experienta al meu are 3 ani și încă și acum observ ca el reacționează în funcție de starea mea de spirit și asta nu e valabil doar la copiii să-ți dau un exemplu de câte ori nu ni se întâmplă să fim veseli optimiști și vine un om care e posomorât și pesimist și în mod involuntar ne transmite și noua aceea stare de disconfort! Revenind la întrebarea ta ca de la câte luni o sa dispară colici
1 /colici dispar de pe la patru luni jumate!
2 / Da pot fi anumite cauze din cauza căruia nu se poate odihni dar până la vârsta de 5 luni principalele cauze sunt colici și puseele de creștere!
3 / Ce te sfătuiesc eu ca mama și ca femeie este să cauți ajutor medical pentru ca din câte observ ai depresie post natala! (Țin sa precizez ca depresia post natala nu e o rușine și ca aproximativ 90% din femei se confruntă cu această problemă)
4/ Încearcă sa discuți deschis cu soțul tău și sa îi spui și lui ceea ce ai scris aici doar discutând veți putea găsi o soluție la aceste probleme, dacă nu te înțelege sfatul meu este să-ți iei copilul și să cauți sprijin la o fundație dacă nu-ți permiți financiar acolo vei avea sprijin atât din punct de vedere financiar cât și medical, juridic etc!
Am citi ca i-ai dat ceai copilului și sunt curioasa ce medic ți-a recomandat sa faci treaba asta mai ales ca copilul nu are nici măcar 6 luni și ceaiul e indicat doar după vârsta de 3 ani (36 luni) unul dintre motivele pentru care este interzis este faptul ca ceaiul de orice fel conține teina care nu este indicata copiilor pentru ca ii agita și pot cauza multe complicații de asemenea nici apa nu este indicată înainte de vârsta de 6 luni

Soția mea a folosit, ca și alte mămici de altfel, chimen. A folosit ceai din chimen. Este excelent contra colicilor. Un alt ceai excelent este cel din fenicul. Găsești indicații pe net, sau în farmaciile naturiste. Este un remediu care dă rezultate bune 100% contra colicilor. Bebelușul se va liniști.

Buna, tu ca si mama ai nevoie de ajutor, nu doar critica din partea sotului astfel incat desi stai toata ziua acasa cu copilul, ai si tu nevoie de momente de respirat si chiar ore fara copil. Te sfatuiesc sa intri pe grupuri de mamicute pe Facebook etc. si acolo vei primi raspunsuri la multe intrebari. Daca doarme putin aici vin alte intrebari: ce ritual de somn are, ce program, cum mananca etc. Daca el nu il mai suporta plangand asta nu are cum sa fie vina ta 100%. voi doi sunteti parintii acelui bebelus, amandoi va ocupati de el.
Vorbeste cu medicul tau ginecolog si despre depresia postpartum. Si epuizarea fizica si psihica duce la ...fitil scurt. Bebelusii au colici, ca si recomandare eu am primit sa aiba o bucatica de carpa de lana, pentru ca incalzeste si nu e prea fierbinte, pe burtica. Tinut in brate sau pe piept si incercat adormit asa. + Nu este niciodata prea tarziu ca sotul sa se implice in ritualul de seara ca doar n-ai facut copilul singura. Sincer nu cred ca gasesti cine stie ce sfaturi aici.

Bun deci sa o luam usor si cu inceputul. ca nu mai rezisti: exista depresie post natala, ai grija cu anumite semne. Cu bebelusul. eu una cred in deochi deoarece am avut asemenea probleme si cu sora mea cand era bebelus, tin minte ca 2 zile la rand in continuuu plangea, fara oprire, dupa ce am mers la biserica iti jur ca s-a linistit.Eu zic sa incerci si asta ca nu ai nimic de pierdut.La faza cu sotul ca sa ai o relatie sanatoasa cand te deranjeaza ceva in relatie iti iei frumos partenerul, te pui la masa si ii spui ce te deranjeaza, il intrebi ce il deranjeaza pe el si gasiti un mijloc.Asta se aplica si cand copilul este mai mare si daca il deranjeaza ceva invata-l sa spuna.
In legatura cu colicii, asta depinde de la copil la copil.Nu poate sa aiba nicio boala insa da, exista somnifere speciale pentru bebelusi si se gasesc la farmacie.Iti recomand si sa iti gasesti un medic pediatru buna ca daca doctorii dau din umeri copilul nu se vindeca

Raspunsul.e simplu: copilul simte ca nu a fost dorit si ca nu e iubit.Solutia e si eq foarte simpla si la.indemana oricui: sa l iubesti asa cum.trebuie.la.urma.urmei.e copilul.tau..chiar daca e..."scapat pe.langa portar".Hai.
. spor!

Bună! În primul rând, să îți trăiască bebelușul, să te bucuri de el! Dacă este agitat și nu doarme, este posibil să fie obosit sau să aibă asociere de adormire. Verifică mediul de somn - să fie întuneric în cameră ziua și noapte, când doarme copilul, să fie imbrăcat corepsunzator cu temperatura, și să aiba o rutina de somn potrivita. Citeste de asocierile de somn si daca identifici ca are o asociere de somn, incearca sa-l adormi langa tine, fara leganat: https://mama-ene.ro/somnul-bebelusului/. Să citesti ma ales parta despre asocierile de somn. Crestere frumoasa mai departe si trimit multe imbratisari!