Mama e plecata de 11 ani (eu am 15) si acum trebuie sa plec in Italia la ea (asta daca vreau eu) am parintii divortati, acum mama mi a cumparat un telefon cu nr de Italia (i am spus ca vreau sa plec), de un an 2 vorbesc cu ea ca in rest nu vorbeam decat de sarbatori dar nici atunci uneori.,, Cineva,, imi spune ca vrea sa ma cumpere cu telefoane dulciuri haine etc, ca sa ma duc in Italia (aceea persoana vrea ca sa raman in tara). Eu nu inteleg. si a amintit brusc ca mai are un copil de crescut?(ea sta cu tatal vitreg si fratetele mai mare si sora mai mica) imi spune ca vrea sa ma ia acolo.ca nu are rost sa stau cu bunicii desi ei mau crescut, si spune ca :da taicatu de ce a plecat si te a lasat singura? (tata e plecat si el in Italia de 2 ani si pana atunci el m-a crescut impreuna cu bunicii).Voi cum ati reactiona? sau ce ati gandi? sentimentele mele pentru ea nu sunt cine stie ce, ca nu prea o cunosc am vazut-o acum 4 ani si nici nu am recunoscuto. Acumca vorbesc cu ea in fiecare zii mi se pare tare ciudat in special sa spun la altii :stai oleaca ca vorbesc cu mama,, imi place ca vorbesc cu ea si ca in sfarsit pot spune intr un fel ca am mama, dar chestia cum ca ma cumpara ca sa merg acolo mi a intrat in cap. Daca ati fi in locul meu ce ati face? sau ce ati gandii? (eu merg in Italia pentru fratele meu ca imi tare dor de el)Si mai e si bunica care imi spune tot felul de lucruri despre ea, cum ca ea nu ne a vrut niciodata, ca din cauza ei nu a sunat timp de 3 ani fratele meu, etc etc si totusi bunica spune ca e mai bine sa ma duc ca e mai bine sa o am langa mine doar ca nu acum. La un moment dat o uram pe mama pentru ca pur si simplu credeam ca ne a parasit si ca mai bine sa o urasc de cat sa sufar, si pe fratemiu ca el a plecat acum 4 ani la ea, si ma gandeam ca el m-a lasat aici si a plecat cu,, tradatoarea,,. aveam 10 ani atunci voi ce parere aveti? daca ati fi in locul meu ce ati crede despre mama voastra? ( e de treaba maicamea dar imi pun uneori intrebari gen: a si a amintit ca mai sunt si eu pe lume. Ea a plecat din cauza lui tata ca el bea mult si o batea aici o inteleg). Multumesc ca ati citit :3 vreau doar un sfat sau sa imi spuneti cum vi se pare situatia.

Hmm ce sa zic. chestia ca nu sa interesat de voi un timp nu e ok (nu judec poate a avut motiv., doar parerea mea ) cum am spus poate a fost necajita.a vrut sa uite ce a trăit(ai spus ce o. Batea tatal tau) etc. Dar totusi poate acum incearca sa dea timpul inapoi sa faca ce nu a facut cu tine pana acum (sa va apropiați si sa fiti mama fica. înțelegi?) Ce cred eu e ca. sa vorbesti cu ea si sa ii explici ca nu vrei sa ramai acolo (parerea mea) si o aa vi doar in vacanta sa o vezi pe ea si fratele tau. (Cred, ca bunicii tai merita mai mult sa fii cu ei) si poate te vei duce acolo la anul sau dupa ce termini scoala, vezi cum se poarta. Daca dupa ce vi din Italia de exemplu nu mai e la fel ci este acum inseamma ca este neserioasa... sper sa nu,
este decizia ta..gandestete bine. Sper sa te fi ajutat

Mergi macar pentru un timp in Italia sa vezi cum e acolo, daca te acomodezi, cum se comporta cu tine si apoi te gandesti daca vrei sa te muti cu ei

Ideea e ca i am spus deja ca vreau sa merg, si vreau sa merg ca sa ma simt si eu fericita ca am o familie, ei iau masa impreuna stau impreuna vorbesc, eu cu bunicii nu prea vorbesc si mananc sigura si stau nu mai in camera mea. Fratele meu are 21 de ani, si vreau sa stau cu el cat mai am timp ca dupa o sa isi faca familia lui etc... Faza e pana ca aceea persoana sa imi spuna ca ea ma cumpara, nu ma gandisem la chestia asta. si acum nu stiu ce sa cred ma iubeste sau vrea sa se razbune pe tata. (tot asta mi a bagat in cap si aceea persoana) eu eram fericita ca merg la ea si ca voi avea in sfarsit o familie, dar dupa mi am pus intrebari, prea multe intrebari. si nu stiu ce sa cred. Habar nu am ce a gandit sau ce gandeste si sa vorbesc cu ea pe tema asta..imi e rusine nu stiu mi se pare un subiect delicat si nu prea vorbesc eu chestii din astea cu parintii mei. Bunicii mei merita sa stau cu ei, ca mau ingrijit de la 4 ani, si ma simt prost ca plec. Bunicu e de acord dar bunica nu e. o inteleg... aveam de gand sa merg acolo si dupa sa hotarasc daca sa raman sau nu, dar nu voiam sa fac ca fratemiu ( ca asa a facut) ca atunci tata s-a suparat rau, tata a spus ca ma lasa in Italia in vancanta daca iau examenu, de ramas acolo stiu ca va face circ mai mare decat atunci cand i-am zis de vacanta. mulumesc

Am mai mers in Italia acum 4 ai si mi a placut, dar nu am ramas acolo ca m-am gandit la tata, dar acum e si el plecat tot in Italia si am putea sa ne vedem acolo. Treaba e ca deja i am spus ca vreau sa raman acolo... chestia asta e deja pusa la punct si cu liceul, unde voi sta tot. Eu nu stiu ce sa cred despre mama, ea chiar ma iubeste sau ce? adica mi a spus ca ma iubeste dar asta dupa 15 ani, i am spus si eu ca doar nu aveam sa ii zic; si astia 15 ani unde ai fost? Pe fratemiu am inceput sa il inteleg, a plecat din cauza lui tata (e un om mai dificil, are un comportament vulcanic) dar mama e calma si de asta a ramas acolo decat sa vina acasa si sa auda nu mai certuri si injuraturi.

Buna!
Ciudat...parerea me este ca daca mama ta te iubea asa de mult cu siguranta facea tot posibilul sa te ia cu ea sau macar sa vorbeasca zilnic cu tine.
Asta este parerea mea.
Sincer ai dreptate este cam dubios...sunt atatia ani de cand nici macar nu a intrebat de tine.
Eu in locul tau chiar m-as duce in Italia si as pune-o pe mama la mai multe teste ba chiar as intreba de ce atata TIMP. La fel as face si cu tata)

Oricum ma duc in Italia, si am de gand sa o intreb pe mamaia ca si ea locuieste acolo si ma inteleg mai bine cu ea. Tata a plecat ca nu mai avea servici si trebuia sa se duca in alta tara(el sta cu mama mea vitrega) cu el vorbesc desi si la el am mai multe intrebari dar nu asa importante:3 la ce fel de teste te referi?

Chiar daca a fost plecata nu trebuie sa te superi pe ea si sa o renegi. Familia este sfanta.Doar o mama si o familie ai in viata. Oricum ea a flecat in Italia datorita lipsei banilor pentru ca tu aveai scoala, liceu, facultate in fata ta si ea a simtit probleme banilor. Funda?

Meseria de parinte nu e pentru toata lumea.ar trebui multi parinti sa se gandeasca la consecintele faptelor lor

Parerea mea e sa te duci la mama ta unde sunt si fratii tai, macar pe perioada verii, pentru ca trebuie sa-ti termini studiile aici.
Nu stiu cum se inteleg parintii tai, dar probabil tatal tau nu a fost de acord sa o lase pe mama ta sa te ia in Italia, iar dupa ce a plecat si el, ea s-a hotarat sa te ia langa ea. De neinteles e de ce vorbeati atat de rar. Ea te poate lamuri si e bine sa discuti cat mai deschis.

Spune-i lu tactu sa te ia cu el daca zici ca ti-a trimis bani in tara ar fi mai bine asa

Nu pot sa ma duc la tata ca el sta la mama vitrega si ei stau la baba la care lucreaza maicamea vitrega, plus ca bunica nu ma lasa sa ma duc la tata ca zice ca nu au cum sa ma ingrijeasca.

A plceat cand aveam 4 ani, nu a plecat din lipsa banilor ci din cauza lui taicamiu.

Da stiu, uneori ma intreb ce le a fost in cap.

Eu ma duc in Italia de tot, cel putin asta am vorbit cu mama si bunicu, si fac liceul acolo. Tata nu e de acord sa ma duc la mama, si cred ca mi am dat seama de ce nu suna, cand suna mama mereu tata o injura si se certau.

Atunci mergi la ea si asa viata e mai buna in strainatate mergi in interesele tale

Nu esti singurul copil care nu are incredere in parintii lui.
Dar, cu toate acestea, nu suntem lipsiti de ajutor. Pune-te pe genunchi in timpul acesta pe care il mai ai la dispozitie, si cere sfatul lui Dumnezeu. Nu-L slabi pentru nimic in lume. Cere-I cu staruinta ce sa faci. Cauta sa faci voia Lui, deoarece El te iubeste mai mult decat iti poti imagina. Noi nu am venit la existenta din intamplare, si nici din voia parintilor, ci din voia lui Dumnezeu. El are un plan cu fiecare dintre noi. Cere-I cu staruinta in cuvintele tale, sa iti descopere planul pe care il are cu tine, si El ti-l va face cunoscut. Afla dar ca atunci cand Dumnezeu iti va spune ce sa faci, vei cunoaste lucrul acesta, si vei fi hotarata in ceea ce vei face.
De acea iti spun: nu renunta; caci eforturile tale nu vor ramane nerasplatite. Vei vedea atunci ce inseamna relatia cu Dumnezeu.
Nu pleca daca nu esti sigura -daca nu ai asigurarea(hotararea) aceasta in inima ta, daca nu esti convinsa ca asta trebuie sa faci.

Cartea "Calea către Hristos" te va incuraja in privinta aceasta. http://www.adventist.ro/index/materiale-de-studiu/e-books.html

Din câte înțeleg, ție nu ți s-a spus adevărul despre ea, ci ceea ce gândeau socrii ei (bunicii tăi) despre ea. Și nu prea am auzit de socri care să țină cu fosta noră, în loc de copilu' lor de aur.
Știu un caz când la despărțire, tatăl pur și simplu a luat fata (care avea cam doi ani le vremea aia și nu știa prea multe de capu' ei și a fugit pur și simplu. Nu s-a supus hotărârii judecătorești care spunea că minora trebuie încredințată mamei. A fost o aventură întreagă până mama a reușit să își recapete fiica - lucru ce s-a petrecut când ea avea deja șapte ani și a mers la școală. A aflat la ce școală învață, s-a dus acolo cu poliție, executor judecătoresc și toate actele care dovedeau că are dreptate și a luat-o acasă. Nu-ți povestesc despre circul făcut ulterior de idiot, voi spune doar ce am aflat de la biata copilă: i s-a spus că mama ei a părăsit-o când era mică, a plecat cu cineva și n-a mai vrut să audă de ea... Ți se pare cunoscută povestea?!?
Ei, dacă e așa, eu cred că e bine să mergi și pe la ea, că poate chiar îi e dor de tine. O să o înțelegi mai bine peste niște ani, când la rândul tău vei fi mamă. Până atunci, cred că e timpul să te împaci cu ea și să-i asculți povestea spusă din punctul ei de vedere. Iar dacă fratele tău (mai mare) a ales de bună voie să meargă acolo, nu cred că a făcut-o ca să te trădeze, ci pentru că a știut care a fost treaba mai bine ca tine, el probabil știind și înțelegând mai multe din cele întâmplate cu părinții voștri.
Baftă!

Chestia cu fratele meu am inteles-o, eram mica cand il numeam tradator dar acum am creescut si mi am dat seama de mai multe. :3 multumesc :3

Frustrarea ta şi nesiguranţa sunt de înţeles şi justificate. E normal să ai o mulţime de întrebări şi resentimente. Practic ai fost abandonată de cea mai dragă şi de bază fiinţă din lume şi va fi greu să te convingi şi să te convingă, că ai fost şi eşti iubită, faptele de până acum spunând puţin altceva.

Cel mai bine, cred, ar fi să-i faci pentru început o vizită şi să te convingi cu ochii tăi, că te vrea lângă ea, că în sfârşit este dispusă şi pregătită să-şi asume rolul de părinte, că instinctul matern nu l-a pierdut în cazul tău şi, indiferent de orice, te iubeşte (îmi place să cred că aşa şi este şi a fost împinsă de împrejurări şi propriile slăbiciuni, tipic umane, să procedeze aşa cum a procedat; poate a considerat că pe moment ţi-e mai bine cu bunici, ea nefiind în stare să-ţi ofere tot ceea ce şi-ar fi dorit; deşi faptul că nici nu a prea căutat să comunice cu tine lungi perioade de timp, să te cunoască, să o cunoşti, într-adevăr, e dubios; dar încearcă să nu o judeci până nu vei afla şi partea ei de poveste, chiar dacă nu e uşor). Succes. : )

De cand vorbesc cu mama, am invatat cu nu trebuie sa o mai ascult asa mult pe bunica cu povestiile ei. Vreau sa ascult si partea ei de poveste, dar nu am nici o idee cum sa o intreb sau ce sa fac. Ma gandisem sa il intreb pe fratele meu cand merg in Italia, dar de obicei imi zice: nai tu treaba ca vai sunt mica. am 15 nu 5. Multumesc :3

Poate când te vei acomoda puţin cu ea, cu prezenţa ei, te vei dezinhiba şi vei putea să-i adresezi întrebări lejer, sincer şi deschis, aşa cum ar fi şi normal. Până la urmă, nici nu ai de ce să te ruşinezi.
Sau poate mama ta îţi va intui curiozităţile/neliniştile şi jena şi îţi va răspunde la întrebări fără să o întrebi.
Veţi improviza pe moment. Baftă. : )

Tot ce pot spune este ca imi pare sincer rau de toata situatia creata.
Cel mai important este sa nu lasi pe nimeni sa-ti impuna parerea lor(tine cont de ce iti spun: este doar a lor!), parerea sa iti apartina. Tot ce crezi, vezi cunosti legat de mama ta sa fie prin legatuta directa(tu si ea; toate nelamuririle tale, suferinta, neintelegerea de ce a plecat fara tine etc). Parerea legata de mama ta sa vina direct din discutiile tale cu ea, nu ca a zis nu stiu cine, nu stiu ce. Esti mare poti sa iti faci singura propria parere(ce vine de la restul oamenilor vune din neintelegerea lor, altora din rautate, invidie etc). Numai lasa rautatile altora sa te afecteze! Mama ta nu te cumpara, acum isi poate permite una, alta sa iti ofere.
Daca te decizi sa mergi la mama ta in Italia, mergi in vizita in vacanta pentru cateva zile(pune-ti ceva bani deoparte fara sa nu stie nimeni de-ai tai de bani, nici macar mama ta, o cartela Orange, Vodafone, sau ce folosesti cu roaming-ul activat, baga nr favorit sa te coste mai putin convrsatia in tara, ia-ti dictionar roman italian daca nu vorbesti fluent. Dar sincer iti recomand sa mergi insotit in Italia, nu cunosti tara/limba, pe ai tai nu i-ai mai vazut de mult timp). Daca te hotarasti sa mergi, nu pleca singura!
Nu cred ca este o tradatoare, ci doar a facut ce a considerat ca e mai bine pentru toti la acel moment.
Eu as alege sa imi iubesc mama, sa raman langa bunica, sa imi continui studiile si cand se poate sa ii vizitez si pe cei dragi de peste hotare

Eu zic sa te duci inItalia la mama ta si faptul ca iti cumpara lucruri de acolo nu este rau ea te vrea aproape, vrea sa vorbiti si eu zic sfatul meu (ca si eu am avut parintii divortati si stiu cum e) este sa nu tii cont de ceea ce s-a intamplat intre ei ea te iubeste chiar daca tu nu crezi asta. EU zic sa te duci asa vezi il vezi si pe fratele tau si o sa vezi ce frumos este in Italia(o spun din propia experienta). sper ca ti am fost de ajutor. : -)

Ma duce bunicul meu in Italia, nu merg singura. Merg in Italia pentru 2 luni, iar dupa ar trebui sa ii zic lui tata ca raman acolo. Imi pare rau de bunica, bunicu nu are probleme daca plec a spus ca e alegerea mea. As vrea sa merg in Italia ca sa stau langa fratelem meu, nu vreau sa am 20 si ceva de ani si sa fim amandoi la casa lui. vreau sa stau cu el, tin foarte mult la el.

Multumesc:3

Am mai fost in Italia stiu cum e acolo, oricum da duc in Italia si acum si stau 2 luni si s-ar putea sa raman de tot acolo.

E perfet daca bunicul iti este alaturi si merge cu tine este minunat ca vrei sa stai langa fratele tau, ai tai. analizeaza cu atentie situatia ta acolo cat timp vei sta si vezi daca te intelegi cu tatal vitreg, daca te acomodezi acolo cu situatia, lumea, limba etc. Si ia decizia care sa te ajute pe viitor in tot ce ti-ai propus sa faci
Toate cele bune.

Ma bucur! Doar asa de curiozitate in ce zona te duci? Poate ne intalnim.

Cu tatal vitreg ma inteleg super, a spus ca ma asteapta ca sa cantam amandoi la chiatara, uneori mai vorbim si in romana dar mai mult in engleza

ceva cu San... nu mai stiu cum se chema orasul, oricum nu e departe de Milano