Păi din ce spui tu, în tot ce se întâmplă la tine-n familie vinovată este mama ta.Văd că are o mentalitate greşită despre tineret, familie despre viaţa actuală în primul rând.Nu ştiu ce e de capul ei dacă tot pleacă ce acasă.De regulă pleacă bărbaţii.Cred că ţi-ar fi mai bine lângă taicătu.O mamă care nu-şi înţelege fiica, a luat-o razna, cred că are pe alt cineva şi ăsta este motivul de nu vă mai bagă-n seamă.Să fi iubită maxim! La mulţi ani şi 2013 să-ţi aducă numai împliniri!
Daca vrei sa ai o relatie buna cu mama ta ar trebui sa mai lasi si tu de la tine si sa eviti certurile cu ea
Daca nu te asculta cand ai ceva de zis, tu de ce o asculti pe ea? Raspunde-i cu aceeasi moneda si tipa-i si tu odata spunandu-i ca te-ai saturat sa-ti comande tot ce trebuie sa faci!
Am incercat sa-i raspund cu aceeasi moneda, dar ma ia cu "Ce eu sunt de varsta ta sa tipi la mine?". M-am saturat sa tin in mine pentru ca tot tin in mine de 2 ani. Se strang prea multe. M-am saturat de ea si de toate fitele astea! Intr-un fel ma bucur ca ea va pleca, dar daca ii spun ca nu vreau sa merg cu ea cred ca nici ea nu va mai pleca. Intr-o zi se va umple si paharul, iar atunci ea va afla chiar tot, cu riscul a niste palme zdravene pe care este foarte posibil sa le primesc. De multe ori am avut ocazia sa zic tot, dar nu am putut. Nu stiu de ce, dar nu am putut...
E chiar asa greu s-o asculti putin?!
Si in plus ai 13 ani.O sa ai timp sa te crizezi si sa faci totul "like a boss".
Nu e greu să o ascult, doar că ea nu mă înţelege. O mai întreb la teme, dacă îmi exlipcă o dată şi nu înţeleg, începe să ţipe de parcă ea s-a născut învăţată.
Stiu exact cum e, pentru ca si mama era si e la fel.Din pacate, nu prea poti sa vorbesti civilizat cu ea, pentru ca se enerveaza si incepe sa tipe din orice, cand te astepti mai putin (eu am incetat de mult timp sa mai incerc sa vorbesc cu mama, n-am cu cine).Nu asculta rap de fata cu ea daca incepe cu crizele.Cand vezi ca e pe cale sa o ia razna, pleaca din camera, n-o baga in seama.
Las-o in treaba ei ca e cam paralela cu tine si n-are rost sa-ti faci si tu nervi ca se crizeaza ea degeaba.
Hei! Incearca sa intorci lucrurile in favoarea ta. In legatura cu muzica, spune-i frumos ca o asculti pentru mesaj, nu pentru prostii. Mesajul e unul care te intaraste, care iti deschide ochii, care arata adevarata realitate. Incearca sa o ajuti, sa comunici cu ea. E clar ca si ei ii e greu, tocmai de aceea lasa tu de la tine. Spune-i ca vrei sa va intelegeti ca o mama si fiica, ca vrei sa vezi in ea o prietena si ca nu vrei sa se enerveze atunci cand ii spui ce ai pe suflet. Trebuie sa te inteleaga. Bafta!
You are really weird pe bune ..se vede dupa felul cum scrii genul de persoana care esti. Nu stiu cati ani ai dar daca nu mai vrei sa te enervezi atat de repede ar trebui sa inspiri aer adanc si sa te linistesti. lasa-i pe cei din jur sa tipe si altele insirate de tine mai sus. nu ii mai arata ca te enerveaza felul ei de a fi. daca spui ca urmeaza sa se desparta de tatal tau, atunci inseamna ca se explica atitudinea ei. iar daca tu vrei sa "te ascunzi dupa deget" si sa nu ii mai spui ce se intampla la scoala atunci nu vei avea in niciun caz o relatie de prietenie. si eu am un caracter foarte puternic. si mamei si prietenului mei le ridic tonul fara sa imi dau seama. ma enervez fara motiv, sau ma rog, o faceam in trecut. trebuie sa inveti sa te temperezi. cat de priveste muzica, e un lucru prea marunt de discutat. poate si mama ta are o fire mai dificila eu nu pot sa ma bag in relatia ta de familie atat de profund, dar daca mama ta este asa incearca sa fi mai optimista. cand esti nervoasa suporta si tine in tine
Nu sunt nici chiar atat de mare, am doar 13 ani. Reactia ei nu e doar pentru ca urmeaza sa se desparta de tatal meu, asa a fost din totdeauna. Mai mereu tipa, parca i-ar face o placere. Iar eu am zis ca NU VREAU sa ma ascund dupa deget. Singurele persoane in care mai am incredere sunt prietenii mei. Ei ma inteleg fata de mama mea care ma cearta si la cea mai mica prostie. Doar acasa devin nervoasa. In rest "Keep Calm and Carry On!"
Eu iti zic sincer ceva. si eu am multe retineri fata de mama. chestia e ca m-a invatat de cand sunt mica sa nu ii ascund adevarul uneori cand ma simt cu musca pe caciula nu ma pot abtine sa nu ii spun ce simt, sau ce anume am facut rau. nu pot sa imi explic oricum atitudinea mamei tale. ar trebui sa discuti cu ea cand mai cresti. acum e prea devreme. eventual sa mergi la ea cand o vezi mai linistita si sa o intrebi in fata de ce are atitudinea asta cu tine mereu. altfel nu vad cum. se mai intampla am auzit cazuri de genul in cele din urma se rezolva toate crede-ma:*
My dear, muzica e treaba mea. Multora le place.Nu sunt un specimen. Am prieteni, best friends din clasa I care nu sunt ca mine. I HAVE A NORMAL LIFE! Hai sa nu ne luam la cearta ca nu ma cunosti, nu te cunosc.
Si dupa sa le spuna tot parintilor? Let's be serious. Nu prea cred. Stiu foarte bine ce fac, ce gandesc iar un psiholog nu mi-ar face decat probleme. Daca mama mea afla tot, eu sunt ca moarta!
Nu ma lua tu cu "fa", ca sa ne fie clar. Pun pariu ca nici tu nu ai mai mult de 15 ani. Nu mai comenta atat si nu te mai da mare si tare pe net ca pari mai prost decat esti. Hai pa!
Gaseste ceva care te tempereaza,gaseste-ti echilibrul,dar fa ceva concret,indiferent ce,si totul va deveni normal. timpul le rezolva pe toate,si, ai grija de mama ta, cred ca e un pic speriata de viitor, si isi face griji mari, inclusiv pentru tine!
Ar fii mai bine sa iti asculti parintii...sa le zici ca intr-o zi o sa afle...O sa ai probleme mai mari
anutza3000 întreabă: