Buna, ti-am citit marturisirea si te inteleg. Eu consider ca in orice cuplu mai exista si perioade din acestea, nu neaparat 'negre', mai degraba tensionate. Daca simti ca nu va mai suportati unul pe altul nu trebuie sa va purtati urat niciunul, dati dovada de mitocanie. Sfatul meu: acordati-va amandurora o perioada de respiro, dar in care sa nu va vorbiti deloc, deloc. Trebuie doar sa va ganditi si sa analizati. Veti sti dupa aceea cel mai bine daca mai e cazul sa reluati relatia sau sa lasati lucrurile asa. Incercati sa comunicati, nu acum, ci dupa pauza aceasta. Sentimentele, daca mai exista, vor reveni cu siguranta, asta daca inca mai exista acea scanteie de la inceput si nu va va lasa sa va spuneti adio chiar asa de usor... O relatie de 2 ani jumate nu se uita prea repede, ai nevoie de timp si, cu siguranta nu cred ca mai ai taria sa o mai iei de la capat cu altcineva cand exista sansa de a mai repara ceva intre voi. Tu acum esti doar confuza, nehotarata. Nu iti irosi sperantele. Multa, muta bafta va urez.
Traieste-ti viata de parca el nu ar fi existat. Pana la urma ceva tot se va intampla.
Hei! Te înțeleg...și îmi pare rău că te simți așa. Cred că ar trebui să stai puțin singură și să-ți pui ordine în gânduri. Spui că vrei să revină ca la început sau vrei să-l uiți. Aici e problema care te face să suferi, pentru că niciuna nu este posibilă, dacă le iei la modul acesta. Ca la început nu cred că va mai fi. Ce a fost a fost și dacă a apărut o schimbare înseamnă că așa trebuia să fie. Înseamnă că atât a trebuit să țină. Să-l uiți nu poți pentru că nu ești robot.Nu poți să apeși pe un buton cu funcția de "uitare". Ceea ce trebuie tu să faci este să-l vezi altfel. Privește-l ca pe un om cu care ai stat 2 ani și jumătate, cu care ai avut momente frumoase.Și atât. Privește-l ca pe un om care a venit și a plecat. Care a venit cu un scop. Acela de a-ți oferi momente frumoase și o experiență din care ai învățat ceva. Acum ești confuză încă. Ce trebuie să faci e să lași timpul să treacă și să rezolve lucrurile.Nu te consuma și nu lăsa timpul pe care-l ai acum să treacă pe lângă tine, așa, tristă. Profită de el și ieși cu prietenii, fă ce îți place și ce te face fericită. Capul sus și zâmbește pentru că sunt sigură că ai motive. Baftă!
Si eu am o relatie de aproape 2 ani si ne intelegem bine dar ca in orice cuplu mai sunt si momente tensionate, dar cu multa dragoste si iubire trecem peste.Trebuie sa iti faci doar ordine in suflet, sa te gandesti cum ar arata viata ta fara el si apoi o sa stii sigur ce este de facut! Obisnuinta cred ca apare in fiecare cuplu dar trebuie sa invatam sa aducem de fiecare data ceva nou. Daca il iubesti si el te iubeste pe tine nu are nici un sens sa va despartiti! Te rog sa te gandesti la ceea ce am scris!
Stiu cum este andra..si eu sunt intr-o relatie si tin foarte mult la ea pentru pers aia faci ceva ce nu ai facut pentru nimeni numai sa fie totul bine...stiu cum este sa pierzi o pers la care tii dar cu timpul o treci peste asta succes
Hey! Nu lua in seama ce spun majoritatea de mai sus! Nu-l ignora! Nu cred ca merita. Dar faza e ca tu, sigurica, vei realiza ca nu mai sunt aceleasi sentimente ca la inceput! S-au schimbat destul de mult! Asa se intampla in orice relatie! Sentimentele tale, cele care la ai in prezent, nu sunt de iubire sau de ura, ci sunt de tristete, si totodata de bucurie! Iar sentimentele pe care le ai fata de el sunt de afectiune. Desi nu-l mai iubesti atat de tare, ca la inceput, inca tii la el! E imposibil sa nu mai tii la el. Chiar daca nu ca la un 'iubit' cu siguranta il vezi, ochii inimii tale il vad ca pe un bun prieten, sau poate un vechi prieten, ca pe un frate (in timp). Asa patesc toti! Pasiunea si dorinta aceea arzatoare este la inceput, 2-5-10-20 de ani, si dupa, puff...s-a incheiat acest capitol! Si pentru unii, asta a fost prima si ultima iubire adevarata, reala si sincera! Pentru altii, aceasta a fost o distractie, si in curand urmeaza sa apara adevarata iubire! Acest baiat nu este marea ta iubire, chiar daca v-ati iubit! si nu e bine, desi e normal, sa suferi. Ar trebui, nu sa fii indiferenta cu el asa cum spun unii (cum ar fi : WR104 sau mel 23) ci sa ramai prietena cu el. Totul trebuie sa vina de la sine. Pe moment, cand vei fi in fata lui si in fata a altor prieteni (toti impreuna), o sa vezi ca o sa uiti de sfaturile primite aici pe TPU si o sa vorbesti din inima, si o sa-l vezi tu singura ca pe un prieten. Niciodata sa nu il privesti ca pe un dusman. Si niciodata sa nu regreti ca ai fost cu el!2 ani e ceva...si in plus, iti raman niste amitiri pe care, totusi, niciodata nu le vei putea inlocui! Sunt amintiri foarte frumoase, sunt sigura! Chiar daca si unele mai dureroase (momente critice), sunt si niste clipe care te fac sa zambesti cand tii le amitesti! Bucura-te ca ai avut o asemenea relatie! Si in continuare, nu ai de ce sa mai suferi! Durerea de care zici trebuie sa dispara (oricum, singura o sa dispara, dar daca tu o tot nascocesti, o sa tina o vreme). Ai toata viata inainte! Bucura-te de ea! Nu te opri si nu plange dupa el. Oricum, lucrurile o sa decurga asa cum trebuie. Sper ca ti-am fost de ajutor! Bafta ! (funda ?)
Buna! Parerea mea este sa te gandesti bine cate lucruri frumoase au fost, ce ganduri aveati si ce s-a intamplat rau! Pune totul pe o balanta. Toate momentele frumoase se risipesc in 2 ani? Adica ati fost impreuna degeaba?
Ar trebui sa te mai gandesti, o iubire care se stinge dupa atat de mult timp, va ramane mereu in sufletul vostru! Nu veti uita niciodata trecutul, va ramane ceva in inimile voastre! Ramai cu el, incearca sa refaci totul! Daca nu, lasa-l. Insa intr-o zi veti privi in trecut, va fi prea tarziu...
Daca il iubesti lupta pentru el, mai tarziu o sa-ti para rau.o iubire care a rezistat 2 ani deja e ceva, cred ca problemele voastre pot fi usor rezolvate asa ca nu renunta daca il iubesti si stii ca si el inca te mai iubeste.eu am o relatie de 5 ani, am fost despartiti jumatate de an dar ne-am impacat pentru ca ne iubeam, am trecut prin multe impreuna si bune si rele dar daca exista iubire poti trece peste orice.succes