Nu îmi mai suport părinții, m- am săturat de atâtea certuri zilnice. Tata are probleme cu alcoolul, mereu se cearta cu mama, tipa unul la altul, nu-i mai suport. Ce sa fac? As vrea sa ma mut dar n-am unde, am doar 17 ani. Uneori ma gândesc la sinucidere, cred ca sunt și în depresie ca uneori am gânduri negre și mai mereu sunt trista, ma simt singura și fără niciun chef de viata. Nu găsesc rostul în viata asta, nu ma mai bucura nimic.
Ordonare:
Cronologică
Buna.Incearca sa iti croiesti un drum al tau, chiar daca pe fond ai mereu urletele parintilor.Intr-un an implinesti 18 ani si esti propriul adult care poate decide pentru sine ce este mai bine. Daca te gandesti la varianta facultatii sa stii ca vei avea parte de cativa ani de liniste si la camin, pe parinti ii poti vizita rar, iar apoi iti poti gasi de lucru si sta in chirie. Sfatul meu e sa induri cat mai este, desi imi imaginez ca timpul trece extrem de lent.Imi pare rau.Dar daca incerci sa iti gasesti putina ratiune printre gandurile negre, adevarul e ca nu esti nici primul si nici ultimul copil in aceasta situatie.
Ai apelat la psihologul liceului? Nu trebuie sa platesti nimc. Daca ai ganduri de sinucidere care nu mai pleaca, mai bine ai suna aici https://www.antisuicid.ro/ce-este-telverde-antisuicid/ Nu este treaba ta sa rezolvi certurile lor, dar este treaba ta sa te pui pe picioare si sa ii lasi pe parinti cu ale lor.Din pacate, nu ii vei putea schimba, asa ca aduna-ti fortele pentru propria persoana. Fara indoiala exista lucruri care candva iti ofereau bucurie.Incearca sa iti amintesti? E imposibil sa nu existe ceva care sa nu te motiveze sau sa nu te faca sa zambesti.Doar ca din cauza certurilor as zice ca ti s-a pus un filtru greoi si urat inclusiv pe ochi, nu doar pe urechi.
Ca solutie temporara, poti incerca atunci cand se mai cearta parintii pune-ti muzica in casti, astfel incat sa nu ii auzi? Poti petrece timp la biblioteca sau in alte locuri publice.Acum e vara si chiar e pacat sa stai inchisa in casa. O prietena apropiata care sa te insoteasca nu exista?
Sunt sigura ca undeva acolo, inauntru, inca ai o forta/dorinta de viata care asteapta sa reiasa la iveala.Deci nu te da batuta!
Răspunde
Ai 17 ani. Pentru tine viata este abia la inceput, nu te mai gandi la asa ceva. Ai o viata grea, te cred, dar toti avem. Nu exista oameni fara necazuri, chiar si bogatasii. Daca vrei pace si liniste, trebuie' sa muncesti. Invata, munceste part time, termina studiile, iti gasesti un job platit decent dupa care te poti muta cu chirie. Daca esti fata isteata o sa gasesti un baiat bun cu care sa iti poti intemeia o familie. Capu' sus, o sa fie bine!
Te înțeleg și nu ești singură. Luptă și invață să ignori ceea ce nu ține de tine.
Ceva bun poate ieși din aceasta experiență traumatizantă prin care ești sortită să treci. Fă opusul părinților in viață. Alege bărbații puternici și lipsiți de vicii și care NICIODATĂ nu mint. Iar cănd unul iți incalcă principile, Nu te certa cu el, părăsește-l diplomatic și definitiv.
Uită de sinucidere. aia nu-i pentru tine. Tu ești o luptătoate
Ești gravidă? Ai iubit? De ce el nu te ajută, nu luptă pentru tine? Sau au fost bună doar la pat, dar așa fuge de responsabilități!
Și ce vrei de la noi? Să îți plângem de milă? Să te mângâiem online?
Lugu, lugu! Calmo, calmo! Nani, nani, puișor!
Buna, Deci ai 17 ani, nu mai suporti certurile lor, si vrei sa te muti. O idee prin care poti rezolva cele doua probleme ale tale, ( cea cu certurile si cea cu mutatul) ar fi sa iti cauti un loc de munca part time dupa orele de la scoala. Dar fiindca esti inca minora, o sa ai nevoie de macar unul din parinti sa semneze actele de angajare. Poate te poti intelege cu mama ta la situatia asta. In nici un caz sa nu ii spui ca vrei sa te muti. Chiar daca este mama ta, din frica ei de a nu ramane singura cu taicatu, te-ar descuraja in asa fel incat sa ramai. Deci daca o poti convinge pe mama ta sa iti semneze actele de angajare si nimic mai mult, ar fi un pas urias pentru tine. Daca reusesti, banii pe care ii faci sa ii strangi pana faci 18 ani. Ca apoi cand vrei sa te muti, sa ai o baza a ta financiara( sa nu depinzi de parinti adica).
Asta ar fi un plan pe o perioada relativ indelungata sa zic asa.
Al doilea plan ar fi sa iti denunti parintii la protectia copilului sau la o institutie ce se ocupa de abuzurile domestice, dar la ce tara avem....mai bine te axezi pe prima varianta. E mai sigura si nu agraveaza certurile.
Sper ca te-am ajutat. Mult noroc cu ai tai!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
