Ai placa video la calculator si te plingi. Eu nu am si nu ma pling, desi as vrea sa am una, si eu chiar as avea nevoie, odata ca ma mai ocup si cu design grafic, eu imi iau bicicleta si dispar cu orele de acasa, si nu e sfirsitul lumii, chiar ma bucur de asta.
Probleme tale sunt prea mici ca sa te plingi de ele. Chiar nu poti fara o alta placa video? Ce vei face cand vei da piept cu adevaratele probleme?
Te plingi ca ai tai merg la mare doar cu sora ta, si ca tu ramii singur acasa, in loc sa vezi oportunitatea de a face ceea ce doresti in tot acel timp. Da, e adevarat, nu e ca la mare, dar poate fi si mai si, depinde cum ti-o faci tu. Si cu atitudinea ta, nu cred ca vei reusi prea multe.
Sper ca intelegi. Schimba-ti atitudinea cu privire la viata, accepta ceea ce nu poti schimba, si cauta posibilitatile pe care viata ti le ofera, ca sunt enorm de multe, trebuie doar sa deschizi ochii sa le vezi. Pentru mine un lucru e bicicleta, pentru tine poate fi orice altceva care sa te pasioneze.
Hei înțeleg cât de cât situația, și eu am frați mai mici. Din ce înțeleg, ești în clasele V-VIII, nu? hm, ei probabil nu își dau seama cât de mult te afectează atitudinea lor, și vor continua să te trateze așa pentru că în felul ăsta au fost și ei tratați la rândul lor. Tristul adevăr e că fără cartonul ăla care să-ți definească NIMIC din ce însemni tu (părere personală, no offence), nu ai viitor în Romanica noastră Disperarea lor în privința notelor cred că e greu de schimbat, dar roagă-te lui Dumnezeu, mai mult decât sfaturile oricui de pe site-ul ăsta, El poate rezolva situația asta, și poate lucra la inima părinților tăi. Ai încredere!
Mult bine îți doresc!
Mda, adevarul ca e cam nasoala situatia. Nu prea stiu ce sfat sa-ti dau. Mai rabda un pic, incearca sa te angajezi pe timpul verii (nu stiu cati ani), mai faci niste bani pentru tine si iti iei tu ce vrei din ei. Lasa ca tot se va intoarce roata candva, probabil cand o sa cresti ceva mai mare, vor depinde de tine. Ca sfat, sa nu prinzi ura pe sora ta, ea nu are nicio vina ca e favorizata, incearca sa te intelegi bine cu ea in continuare, cand va creste mai mare, o sa inteleaga situatia prin care ai trecut.
Bai, ii chemi pe toti in sufragerie si le spui "Eu sunt copil, am de trait o viata. Notele nu reflecta realitatea. Vreau intimitate si sa ma respectati fiindca sunt o fiinta umana!"
si daca nu te asculta mergi la protectia copilului fiindca asta ii bataie de joc.
Deci singura ta problema e ca nu iti merg jocurile , eu desfiintam de tot calculatorul si gata
Ce doreşti de fapt. Cum reacţionai tu la 5 ani, ce discernământ ai avut la 5 ani? Ce responsabilităţi ai în casă? Nu înţeleg de ce îndrăzneşti să te superi pe părinţii tăi că nu au să îţi dea 5 lei pe zi bani de buzunar? Mai ales când îţi spun că nu au! Când ai avut 5 ani şi tu ai primit îngheţată şi jucării. Vrei să ai mai mulţi bani, simplu: munceşte. Ai sub 16 ani, caută prin vecini-muncă fizică. Tu nu ai luat contact cu realitatea: nu plăteşti chirie, nu plăteşti vreo factură, nu plăteşti mâncare, deci de ce te plângi? Când a fost ultima dată când i-ai spus mamei tale cât de mult o iubeşti? Când ţi-ai întrebat părinţii cum poţi să îi ajuti cu treburile casnice? Familia ta nu este înstărită, nu e vina lor că nu pot să producă sau să ofere mai mult, e strict datoria ta să modifici această situaţie. Vrei un trai mai îndestulat, perfect, munceşte să ai. Vrei un job mai bun, perfect, munceşte şi învaţă. Vrei independenţa financiară, perfect, învaţă şi munceşte inteligent.