Mergeti vreo 2-3 saptamani la mama lui mama, daca se poate, asta ar fi solutia. Tatal tau trebuie sa judece si sa ajunga singur la concluzie cum ii este mai bine.
Ai dreptate! Aceasta ar fi soluția!
Însă, bunica mea din partea mamei nu stă în același oraș cu noi. Iar dacă aș merge acolo ar însemna să mă înscriu la un alt liceu, să iau totul de la 0.
Eu am o școală de făcut, nu pot să renunț la munca mea de 4 ani. Am ajuns la cel mai bun liceu din oraș, iar acum să plec?
Asta face lucrurile mai dificile, poate are mama ta o prietena care pleaca undeva, sa o lase o perioada sa stea la ea, sau poate trebuie sa gaseasca ceva unde sa stati in chirie?
Mama consideră că e o străină în orașul în care locuim acum! Faptul că s-a căsătorit cu tatăl meu și locuiesc împreună într-un oraș necunoscut pentru ea, e un lucru mare. Nu prea are prietene cu care să se înțeleagă chiar atât de bine încât să o primească câteva săptămâni la ea!
Iar despre soluția a doua propusă de tine, e o idee bună! Dacă are chef să se certe, nu are decât să stea închis într-o cameră! La un moment dat, m-am gândit că poate ar fi mai bine să sun la poliție! Faptul că o strânge de gât pe mama, o ia la bătaie vrând s-o omoare, nu e un lucru tocmai normal într-o familie!
Însă, nu cred că lui îi va conveni să stea într-o singură cameră. Povestea e mai lungă de atât. Cu toate că casa este făcută de părinții mei, aceasta este trecută pe numele bunicilor, pe numele părinților tatălui meu.
Deci mama, nu prea este binevenită în această casă. Poate fi dată afară din casă oricând! Iar dacă asta se va întâmplă, voi pleca cu ea!
Toată lumea are probleme cu părinții, rămâi tare.
Luptă pentru relația părinților tăi, luptă pentru tine!
Imi pare rau sa-ti zic, dar tu nu poti face nimic.Nu poti indrepta asta.Si nu crezi ca ar fi mai bine daca s-ar desparti.Toate acestea n-ar mai fi...Preferi ca parintii tai sa stea impreuna desi nu se suporta sau separat si toate astea sa se termine.Tu esti copilul, neutru in cazurile astea si cel care sufera cel mai mult.Mie mi-a luat mult sa-nteleg de ce s-a ajuns la parintii mei la divort si sa aflu adevarut si tot feluri de chestii cumplite care spre bucuria ta la tine nu e total cumplit.Credeam total altveca pana cand am aflat o bucatica de adevar caci nici acum nu-l stiu pe tot nu ca nu-l stiu dar nu-l inteleg.Pa,pa.
Imi pare rau pentru situatia in care te afli. Tot ceea ce iti pot spune este sa incerci sa ii faci sa petreaca mai mult timp impreuna, poate si cu tine, sa organizezi sau sa propui cateva iesiri in oras, in parc, la un film. Nu prea ai ce sa ii spui tatalui tau care sa il faca sa se comporte diferit, din pacate, insa poate daca o sa petreaca mai multe momente fericite cu voi o sa realizeze.
Buna,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Draga panda.
Pai, incearca sa le spui bunicilor tai ce se intampla, daca nu cumva stiu deja, spune-le sa ii spuna tatalui tau cu frumosul sa mai termine, din diverse motive. Altceva... Nu stiu, daca vrei sa mai scapi de durere asculta muzica, plangi ca sa scapi de toata durerea sau sa te calmezi, ma rog, eu prefer sa tin totul in mine .
In rest... Nu ai dat prea multe detalii, nu stiu cum te-as putea ajuta.
Noroc.
Dragă WhiteAndProud,
Bunicii știu deja povestea, și totuși își încurajează fiul să se certe, spunându-i acestuia că mama a stat 15 ani de zile și nu a făcut nimic!
Bunica din partea mamei, și ea știe povestea. Și o doare! Faptul că fiica sa a plecat singură într-un oraș cu „prea iubitorul ei soț", și a ajuns să trăiască împreună cu socrii (bunicii mei din partea tatălui) nu cred că se bucură.
Asta fac zilnic, plâng și ascult muzică, sperând că poate într-o bună zi situația se va remedia!
Mulțumesc oricum!
O solutie ar fi sa mergeti toti 3 la psiholog ajuta extrem de mult.Voi o sa va spuneti ofurile, si o sa va spuna la fiecare unde gresiti si o sa va spuna la ce trebuie sa renuntati ca sa ramaneti o familie unita.
Si eu am trecut printr-o situatie in care vroiau sa se desparta si am fost la psihologul scolii si mi-a spus sa ii iau frumos de mana si sa vin la ea ca o sa rezolve.
Iti sugerez sa faci la fel ii chemi le spui ca e o sedinta cu parintii si ii astepti frumos, cand vin ii duci la usa doamnei psiholog.
Buna.Foarte urat ce se intampla Imi pare rau pentru tine. Sincer ce nu pot sa inteleg... cum doua persoane care se iubesc, ajung la casatorie fac copii si ajung sa nu se mai inteleaga? sa se bata sa se injure si asa mai departe?
Cel mai rau in situatia asta e ca iti fac rau tie, stiu ca nu iti face placere sa tot intervii intre ei, tu esti un fel de politist acolo care ii desparte sa nu se omoare Nici nu pot sa ma gandesc prin ce treci, sincer tatal tau ar trebui sa inteleaga singur ca voi sunteti familia lui si ca voi ar trebui sa fiti pe primul loc..Nu stiu cum sa te ajut, doar cu un sfat cred ca pot. Vorbeste cu mama ta si spune-i ca te afecteaza tot ce se intampla. Copilaria ta a fost distrusa de certurile dintre ei.
Urât? Este mai degrabă îngrozitor ceea ce se întâmplă! Eu simt că voi ceda psihic, sau chiar voi ajunge să-mi tai venele, stând prin spitale.
Sincer, nici eu nu înțeleg și nici nu voi înțelege vreodată!
Chiar nu îmi face plăcere. M-am săturat să-i tot văd certându-se. M-am săturat să plâng în fiecare seară și să-mi urăsc viața.
Problema este că fiind singurul fiu, tata a ales să stea cât mai aproape de părinții săi, făcându-și casa chiar lângă casa lor. Adică, el niciodată nu va înțelege că având propriul copil și o soție, noi ar trebui să fim pe primul loc.
E ok și doar un sfat, îți mulțumesc. Sunt cu moralul la pământ!
Mama știe cât de multe mă afectează pe mine, eu fiind mai emotivă. Iar ea încearcă să-i reamintească tatălui meu că noi suntem familia sa, însă acesta consideră că el este șeful în casa această și că ceea ce spune/ face el este corect. Deci, ideea lui este că având doar 2 părinți, el trebuie să stea după fundul lor toată viața.
Tot ce știe el este „mama, tată și soră". Iar dacă încerci să-i spui ceea ce te deranjează sare în sus, spunând că nu ai dreptul să-l contrazici.
Poarta o discutie serioasa cu tatal tau si daca pana la urma nu intelege incearca sa nu mai vorbesti cu el ca sa vada ca te afecteaza, sa vada ca are importanta pentru tine si poate pentru tine se va schimba
Nu pot să port o discuție serioasă cu cineva, pentru că voi sfârși plângând. Sunt o fire mai emotivă, iar când discuția devine mult mai aprinsă, devin speriată și plâng.
Dar voi încerca să port o discuție cu el, ca de la fiică la tată. Însă, nu cred că se va schimba! Și în trecut se certau zilnic, ba chiar au ajuns și la divorț! Nimeni nu a făcut nimic! Toți au stat și s-au uitat, și au râs pe la spate!
Dar trecând anii s-au împăcat, iar eu credeam că totul va decurge ca într-o familie normală! Tata însă a plecat în Italia pentru a nu duce lipsă banilor, iar acum s-a întors și totul se întâmplă exact ca în trecut!
Certuri și bătăi, plânsete și suferință!
Mama ta ce zice? vorbeste cu ea,sa i-a masuri. poate acum se cearta cu ea, dar mai tarziu sa nu se ajunga si la altceva, sa se ia si de tine. faceti ceva ca asteptand sa se schimbe mai mult suferiti, si tu si mama ta. daca nu s-a schimbat in atatia ani, nu cred ca se va schimba de acum incolo.incearca sa vorbesti cu amandoi separat si incearca sa fii calma si dupa sa incerci sa vorbesti si cu amandoi impreuna. poate daca vede ca suferi, poate de dragul tau v-a incerca sa se schimbe
Aduna-i pe toti din familie intr-o camera, si spune-le parintilor tai ca ai vrea ca ei sa se impace, daca nu, sa divorteze, tu nu meriti sa vezi cum ei isi irosesc viata certanduse in fata ta, vorbiti sincer, dar cum ai descris situatia eu cred ca mai bine ei ar baga divort, daca nu intelege ca voi sunteti familia lui, pierderea lui, fii curajoasa si spune-i, sa ma tii la curent cu ce se intampla.
Aș vrea să nu mai fiu atât de emotivă și să le spun verde-n față ce gândesc eu cu adevărat! Faptul că ei se ceartă zilnic, faptul că tata o face pe mama proastă și tot felul de cuvinte jignitoare, chiar mă doare!
Tot ce spun eu, nu este decât „încetați!", „terminați-o!".
Situația e complicată, iar vina aparține bunicilor din partea tatălui!
Încep încet, încet să-mi urăsc familia, iar asta nu este un lucru bun! Sunt o persoană respectată de ceilalți, nu pot să mă înjosesc din cauza că acești părinți ai mei nu pot ajunge să se înțeleagă!
Niciodată nu va înțelege că noi suntem familia lui. Într-o ceartă în care eu eram de „vină" (așa considera el), a spus că mai bine ar muri înaintea părinților săi ca să nu vadă când vor muri aceștia. Ce-i drept, are o gândire idioată!
Mulțumesc de sfat, și voi încerca să te țin la curent!
Sau o alta solutie este ca sa o rogi pe mama ta sa va mutati impreuna departe de tatal tau, asa o sa isi dea seama ca yoi sunteti mai importanti decat bunici tai.
Să știi că m-am gândit să fug de acasă. Însă, nu aș avea unde să mă duc!
Și în plus, după s-ar certa pe motivul că „m-au pierdut" și nu aș vrea asta!