Gândește-te pentru 3 minute daca ea nu ar mai fi, ai inebuni sunt sigura, nu ai idee cât de mult o dor vorbele tale chiar daca uneori nu arată ca o doare, îți spun toate lucrurile astea in speranța ca îți vei da seama si nu vei mai face niciodată ceea ce ai făcut, nu ai nici măcar dreput sa ridici vocea asupra iei.
Niciodată dar niciodată nu am ridicat vocea asupra mamei mele si poate de multe ori m-a enervat dar am tăcut si încerc sa o fac cât mai fericita cate zile mai are de trăit ceea ce ar trebui sa faci si tu. Arată-i ca îți pare rău si ca nu se va mai repeta niciodată.
De curiozitate daca poti să-mi spui cati ani ai daca nu, no problem.
Ar fi bine daca tu si cu mama ta v-ati duce la niste consiliere la un psiholog si sa va tratati, daca nu incercati sa rezolvati asta in familie.
Nu știu cum ai curajul sa o privești in ochii pe mama ta ( scuze ca ți-am spus asta dar meriți, nu sunt aici sa te judec dar o singura mama ai )
Pleacă din fata iei cand te apuca nervi nici nu imi găsesc cuvintele sa spun ceva după ce am citit întrebare ta.
Dar gandeste ca o sa ai si tu copii si nu cred ca ai vrea sa-to faca ceea ce ii faci tu Mamei tale.
Incerca sa te calmezi si pleacă de lângă ea cand esti nervos.
Nu esti bolnav, esti doar rasfatat.Invata sa te controlezi.In viata nu te mai iarta nimeni daca iti iesi din fire.Mama este unica.
O merit din plin. Vreau doar sa treaca ziua asta, sa uitam totul si sa nu mai avem parte de asa ceva niciodata.
"Inima unei mame este un abis adanc la capatul caruia vei gasi intotdeauna iertarea".Nu esti bolnav psihic, pentru ca ti-ai constientizat greseala.Adevaratii bolnavi psihic nu constientizeaza asta.Si inca ceva:trateaza-ti patintii la fel cum ti-ai dori ca copii tai sa te trateze.