Ma bucur ca ai revenit pe site sau poate am omis eu dar nu te am vazut de mult. Oricum e fff bine intrebarea si in aceeasi proportie si gindirea ok dar te rog crede ne si pe noi mamele caci. copii sunt viata noastra si apoi ni se pare ca daca rez noi anumite pb il ajuta [ gresit vei sp ] si ai dreptate pentru ca ma regasesc in ceea ce sp adica [sotia ta ] dar... mie ff greu sa; las totul sa ignor. oare exista un remediu? nu pot concepe sa greseasca sau sa se dea singur cu capul de sus. e ok ce spui vsv de pb ei pb lui. dac gasesti un remediu ajuta ma te rog cu un sfat pentru ca m ai mai ajutat o data cu sustinere morala acum ceva timp. Sper sa ti aduci aminte. astept un raspuns daca v a reusi [mama] sa lase pirtia libera si cum. vreau reteta. PAste fericit si mai vb
Foarte interesanta intrebarea. Sunt total de acord cu tine.
Copiii, trebuie lasati sa infrunte inca de pe acum obstacolele vietii!
Ce nu-i doboara, ii face mai puternici, degeaba se implica parintele daca copilul nu-i da crezare pana nu da el cu capul.
Asa-s mamele, closca, defectul femeilor de a se implica in orice chestie si se simt cu atat mai indreptatite cu cat sunt mame, parca ar fi un drept imuabil. Dragostea asta sufocanta pentru progenitura ii afecteaza rau de tot viata. Un pic de libertate ghidata de principii si educatie este solutia, asa-si dezvolta copilul, viitorul adult sansele.
@ ary, tu ai fost educat doar cand ai avut inima deschisa?! copii cu actioneaza prin exemplu, decat daca sunt educati asa, gen ' ia uite tati ion de la colt e mai inalt ca tine, pentru ca mananca toata ciorba si tu nu.'' daca copil este educat in asa fel incat sa aiba sa-si dezvolte o personalitate, sa aiba niste opinii, si sa faca diferenta dintre bine si rau, va stii si singur sa se descurce in viata, daca s-ar lua dupa exemple, ar da in ceva iluzoriu, exemplele sunt relativa, poate ce este bine pentru altu este rau pentru tine, copilul n-ar trebui sa faca cum zic altii, si cum gandeste el. ma rog!
Copiii sunt ingeri veniti din Rai. Cand inimile lor sunt deschise şi voinţa le este educată, copiii sunt, de fapt, mult mai doritori să coopereze. In trecut, copiii erau controlaţi prin dominare şi frică. Astăzi, educaţia pozitivă stimulează voinţa copilului pentru a-i dezvolta increderea, cooperarea şi compasiunea faţă de toti cei din jurul său. Copiii invata din exemple si de obicei ii copiaza pe cei mari: asculta, observa si imita. Daca iei totul asupra ta, lui ce-i mai ramane de facut?
Numi dau seama ce zici poate is mica si ma depaseste situatia. desi mi-ar placea sa te pot sfatui...
In mod normal copilul il ducem de mina pe drumul vietii. Daca il lasam singur prea devreme, este posibil sa nu gaseasca drumul bun; daca il ducem de mina prea mult, este posibil sa devina dependent de noi... Greu de spus pina unde poate fi dus si care este momentul cind trebuie lasat singur pe drumul lui. Asta depinde de educatia noastra, a lui dar si de influenta societatii.
Din pacate drumul este serpuit, tentatiile nefaste si incercarile sint multe, trebuie cautat un echilibru.
Pentru parinti copilul ramine copil indiferent de virsta si este greu sa spui intr-o zi, " gata, de azi nu vreau sa mai stiu de el si problemele lui ". Copilul nu poate fi tratat ca un amic... Vesnic problemele lui ne vor afecta si pe noi, vesnic ne va sta gindul la el. Asa ca este logic ca parintii, pina la disparitia fizica sa traiasca cu gindul la el...
mary_4765 întreabă: