Nu știu cum sa încep textul asta, îmi e greu sa ma deschid in fata altor oameni, mai ales pentru ca voi fi judecată, dar o voi face, am nevoie sa ma eliberez. Am 22 de ani și o relație foarte proasta cu tatăl meu. Toată viața lui a știut doar sa bea și sa facă scandal pana in momentul de fata. Nu s-a schimbat. A fost și este un om agresiv, țin minte când o bătea pe mama de o leșina, iar in încercarea de a o salva din mâinile lui ajungeam și noi, eu împreuna cu sora mea, bătute.
E un zgârcit, niciodată nu voia sa ne dea bani de mâncare pentru școala, iar când o făcea, și asta rar, ne scotea ochii sau ne înjura. Am încercat sa fiu buna, sa inteleg cu ce greșesc de se comporta așa, dar nu am reușit decât sa îl urăsc și mai tare. Am avut o copilărie problematica, fără prieteni pana la vârsta asta, incapabila sa iau decizii pentru mine sau sa încerc sa comunic cu altcineva fără a avea anxietate. Am reușit sa îmi fac o relație cu un băiat și ne-am mutat împreuna. Nu am reușit sa fac o facultate, am încercat de doua ori însă am eșuat. Ma simt prea slăbită mental pentru a face ceva. M-am angajat de nenumărate ori și am eșuat. Am ajuns sa urăsc ceea ce fac, sa urăsc oamenii. M-am gandit sa ma întorc din nou acasă, sa stau puțin cu ai mei și sa ii ajut cu treburile casei(eu stau la sat).
Mai ales ca m-a rugat bunica mea. Și după ce făceam asta ma reangajam. Doar ca tatăl meu crede ca am venit pe capul lui și ii cer bani. Și a început din nou sa ma facă curva și in toate felurile, spunându-mi ca prietenul meu doar își bate joc de mine, deși l-a cunoscut și a văzut ce fel de om e, plus ca avem 2 ani împreuna și gânduri serioase. Însă el urăște când vin acasă, fiindcă crede mereu ca stau pe capul lui și pe banii lui. Deși mama e cea care muncește. Nu i-am cerut niciodată bani lui, din frica. Nu îl urăsc, dar vreau sa înțeleagă odată ca nu ii sunt dușman și ca am nevoie de caldura. Nu pot de fiecare data când vin acasă, sa îndur jignirile și reproșurile. Am coșmaruri cu el, cum încerc sa îl omor in fiecare vis, și nu reușesc. Am teama sa mai vin acasă, pentru ca ma așteaptă asta. Vreau sa o văd pe mama, sora și mamaie, de ce mereu trebuie sa se întâmple asta?
Sa nu pot sta și eu ca tot omul cu familia mea?

Stai departe de tatal tau, daca vrei sa scapi de cosmaruri si sa-ti faci o viata a ta, linistita si fericita!
Pe mama si sora le poti vedea oricand doresti, daca le chemi la tine, sau te intalnesti in oras cu ele.
Evita sub orice forma sa te intorci acasa, la parinti, unde ai numai amintiri triste si dureroase. Da-ti o alta sansa la viata si fericire, chiar daca va trebuii sa renunti la casa parinteasca si la copilaria petrecuta acolo. Uneori trebuie sa sacrificam ceva in viata, ca sa putem sa ne reparam creierul, schimbandu-ne karma (destinul).
Casatoreste-te, fa-ti un viitor frumos cu baiatul pe care-l iubesti. Nu-i nevoie de nunta daca nu aveti bani, doar tu si el, impreuna cu mama, sora ta si parintii lui, vor fii suficienti pentru o casatorie civila.

Așa sunt 90% dintre familii. Toți oamenii bolnavi mintal dau naștere la copii. Adică toți oamenii care nu iubesc copiii dau naștere la copii. Aceasta este o boală mintală, chiar dacă nu este atestată de un document medical.
Doar că Dumnezeu a îngăduit acest lucru. Așa că mergi pe mâna Lui. Dacă Dumnezeu ți-a dat viață cu un scop, atunci acest scop îl vei afla dacă vei căuta pe Dumnezeu.
Nu căuta dragostea în mijlocul oamenilor, și cu cât mai puțin acolo unde nu este dorită prezența ta.
Cartea aceasta te va ajuta să-ți găsești scopul în viață; adevăratul scop:
https://www.viatasisanatate.ro/viata-lui-iisus
Cartea o găsești și la librăria SolaScriptura din localitatea ta.

Pune-l ma dracu la punct ce astepti? Ce ti asa greu sa o aperi pe mama ta. Poate sa traiasca si ea singura acum, aduci politia peste el si gata. V-a batut atat de tare ca ati prins Stockholm syndrome. Il rezolvi pe el si mergi la psiholog, nu ai alte optiuni asa ca nu o lalaii, lupta-te si tu cu viata nu te da batuta

E plina lumea de femei care nu inteleg ca cel mai bine pentru ele e sa divorteze.

Salut! Situatia mea este asemanatoare cu a ta. Sfatul meu este sa nu mai incerci sa lupti in relatia cu tatal tau pentru ca nu are sens, nu va exista niciun rezultat pozitiv, nu se va schimba nimic. Oamenii nu se schimba, mai ales cei in varsta. Ei au nevoie de un șoc foarte mare care sa le dea viata peste cap, dar nu in multe cazuri se intampla. Pur si simplu nu mai baga in seama nimic din ce spune, focuseaza-te pe viata ta, nevoile si dorintele tale. Stiu ca este greu, insa crede-ma, lupti degeaba. Lasa-l in plata domnului si bucura-te de ceilalti oameni din jurul tau!

O singura chestie vreau sa spun: nu ai cum sa il schimbi sau ajuti pe tatal tau. Inceteaza sa duci lupta asta care nu are nicio sansa de castig si iti prelungeste tie agonia emotionala. Tu ai o trauma, de aceea continui sa te pozitionezi in situatia in care suferi. Ai asteptari de la tatal tau, te astepti ca el sa se comporte ca un om normal. Dar ghici ce: el nu este un om normal. Tot ce poti si e sanatos sa faci este sa intelegi ca tu esti responsabila doar pentru tine. Stiu ca este un proces foarte greu, dar singura solutie e sa ajungi in punctul in care comportamentul lui sa ti se para indiferent. Doar pentru ca contextul a facut ca acest om sa fie tatal tau, nu inseamna ca el este obligat sa se comporte asa cum credem ca e normal sa se comporte un tata. Unii oameni nu au deloc aptitudini de parinti, unii oameni sunt pur si simplu niste nemernici, la fel cum este si el. Parerea mea este sa iti vezi de viata ta si de relatia pe care o ai. Poate o sa te casatoresti cu acest baiat despre care zici ca e un baiat bun si o sa iti creezi propria familie in care o sa ai grija sa se dezvolte relatii armonioase. Deci pe scurt, evita-l pe nemernic si intelege ca nu ai ce sa ii faci, ca el nu se schimba si sa iti vezi de viata,

Părinții sunt părinți, așa cum or fi ei, sunt de la Dumnezeu! Este foarte straniu ce ai spus tu, că visezi când încerci să îl omori sau ceva de genul. Să nu faci asa ceva! Exclus! Doar că să poți să ai liniște după, nu o să ai iti spun eu! O să fie și mai și. Încearcă să îi ceri parerea si prietenului tău, el ce spune? Daca te jignește tatăl tău, tu nu ai ce sa ii faci, o să îi facă lui Dumnezeu, dar nu acum. Băgă căștile în urechi și mergi mai departe. Ce, daca te face curvă, înseamnă că și esti? Înțeleg că el cand iti zice astea te rusinezi sau este instinctul ala, dar, ai nevoie de mai multă încredere în tine, de curaj. Evită-l! Nu ii cere bani, dă-i tu lui maxim 2 milioane sa vezi poate cum se schimba roata.

Salutare! Am adoptat și distribui această serie de informații psihologice, cu care încerc să-i ajut pe cei care suferă de depresie și nu numai:   După ce citești, răspunsul îl găsești în inima ta! Mult succes!

-învinge orice formă de emoție negativă, de teamă!
-refuzul de a ierta implică în mod necesar povara timpului psihologic.
-prezentul este tot ce vei avea vreodată.
-viața ta, este în acest moment.
-viitorul este o replică a trecutului.
-când mintea ta este împovarată de trecut, trăiești aceleași lucruri.
-calitatea conștiinței din prezent dă formă viitorului, care nu poate fi trăit decât în clipa de acum.
-identifică-te cu mintea, observă gândul, nu-l analiza!
-ascultă liniștea din spatele oricărui sunet!
-observă cromatica, nu interpreta!
-modifică-ți gândul, sau acceptă-l!
-modifică-ți starea, sau acceptă starea!
-simte corpul tău interior, scufundă-te în iluminare!
-trăiește clipa de acum, prezentul etern, profund!
-nu există salvare în timp, nu te poți elibera în viitor de problema ta.
-prezența în clipa de acum este cheia libertății.
-nu poți fii liber decât acum.
-anumite lucruri din trecut n-au mers așa cum ai dorit.
-îți manifești o putere să mergi mai departe, de ce s-a intamplat în trecut.
-te împotrivești lucrurilor care există deja.
-speranța te concentrează pe viitor, neagă prezentul, neagă fericirea ta.
-situația ta de viață există în timp.
-viața ta există acum.
-situația ta de viață este o construcție a minții.
-viața ta este reală.
Ideologii personale.Aleg să renunț la depresie/îngrijorare/teamă/dezamăgire pentru că:
-apare în urma conștientizării a unui lucru greșit.
-este rezultatul prejudecăților.
-sunt trist pentru că sunt într-o stare de regret.
-am o mare neplăcere și suferință.
-am o minte împovarată cu împotrivire.
-sufletul meu este încătușat, în suferință, în judecata păcatului.
-am de ce să mă îngrijorez.
-am o stare de depresie.
-sunt captat în necurăție și supărare.
-sunt singur împotriva cerului.
-sunt nefericit și neîmpacat.
-sufletul nu s-a detașat de trecut și de viitor.
Ideologii personale.Aleg fericirea, constă în următoarele idei:
-fac ceea ce îmi consolează a binele.
-fac ceea ce mă bucură pe o perioadă lungă de timp.
-fac totul profund, din inimă, nu din minte.
-renunț la orice modalitate de păcat.
-pot cu adevarat sa ma identific cu mintea.
-vreau să îl pot contempla pe Isus Hristos, regele sfinților și al îngerilor, în purificare, slavă și în glorie pentru eternitate.
-sunt împăcat cu trecutul, m-am iertat.
-trăiesc curat prezentul.
-prezentul etern îmi dă bucurie.
-mă pot bucura de clipa de acum.
-nu mai am de ce să îmi fac griji.
-simt sănătatea și viața din mine.
-am o minte iluminată, purificată.
-de astăzi (data), mi-am schimbat viața radical.
-mă detașez de păcat, de ce nu-mi aduce fericirea și pacea.
-confer o viață nouă.
-nu mă mai interesează ce mi-a plăcut cândva.
-îmi consolidez sănătatea și bucuria.


-dacă nu poți să nu gândești deloc, înseamnă că nu te poți elibera din minte.
-gândul există doar în mintea ta,niciodată în realitate.
-iubirea,bucuria,pacea, nu pot înflori decât când ne eliberăm de sub domnia minții.
-conștiința este calea eliberării de durere.
-nu mai crea durere în prezent!
-acceptă și nu rezista inconștient la ceea ce există!
-respectă clipa de acum!
-momentul prezent este tot ce vom avea vreodată.
-moartea ia tot ce nu suntem noi.
-secretul vieții este să mori înainte de a muri, și să descoperi că nu există moarte.
-viața este acum.
-prezentul este tot ce vom avea vreodata.
-trăiește in locul în care te afli!
-permite tuturor lucrurilor să existe cu, sau fără tine!
-trăiește sfârșitul timpului!
-nu lăsa frica, să îți inunde mintea!
-nu îți petrece întreaga viață așteptând să începi să trăiești!
-nu iți dori ceea ce nu ai,și dorește-ți ceea ce ai!
-viața este deja desăvârșită, completă, perfectă.
-îți poți îmbunătăți situația de viață, dar niciodată nu îți poți îmbunătăți viața.
-trecutul nu poate supraviețui dacă ești prezent.
-nimic real nu poate fi amenințat.
-nimic ireal nu există.
-vindecă durerile, spulberă inconștiența, fără să faci nimic, pur și simplu existand și păstrând frecvența prezenței intensă!
-fericirea si nefericirea sunt de fapt una, numai iluzia timpului le separă.
-nu alerga după o iluzie pentru tot restul vieții!
-lucrurile și stările îți pot oferi plăcere, dar îți pot da și durere.
-îți pot oferi plăcere, dar nu îți vor da bucurie.
-trezește-te, părăsește-ți mintea, fii prezent!
-acum, nu vei mai avea nevoie de lume, nu vei mai avea nevoie ca ea sa fie altfel de cum este.
-acum vei fi capabil să simți adevarata compasiune și să-i ajuți pe ceilalți la nivelul cauzei.
-numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot creea o lume mai bună.
-la acest nivel profund, compasiunea devine vindecare, în sensul cel mai amplu.
-în această stare influența ta se bazează în primul rând, nu pe realizarea a unui anumit lucru, ci pe simpla existență.
-elimină suferința la nivelul cauzei!
-elimină inconștiența din lume!
-alină suferința lumii, daca ești chemat!
-nu te opune durerii, las-o să existe!
-nu nega durerea emoțională, ca sa nu contamineze!
-nu-i intoarce spatele, înfrunt-o, simte durerea complet, exprim-o!
-continuă să simți durerea, frica, groaza!
-ai prefera să mori fără durere?
-lasă trecutul să moară în fiecare moment!
-Îți doresc toate aceste acumulări psihologice facute de mine, să le contemplezi!
-Răspuns câștigător?

Ai crescut într-un mediu nefavorabil, din păcate și ai suferit mult, din câte am înțeles din postare. Încerc să îți fiu în prieten, un psiholog, Nu poți schimba pe nimeni, dar tu poți rezolva, tu poți fi schimbarea care vrei să se producă în lume. Și ăsta este suficient. Tu contezi! Și nu ești singură, nu uita! Ești prețioasă și valorezi mult! Nu oricine poate indura atât. Sper să poți ierta, inclusiv pe tatăl tău. Poate, că da, nu este drept, sau justițiar așa, nu ți se pare corect, aparent, dar, prin ură nu rezolvi nimic, iubind și iertând, faci bine celor din jur și mai presus de toate ție. Dacă nu îl poți iubi, este mai important să te iubești pe tine! Curaj și zâmbete, deși, ai impresia nu ai ai nici-un motiv să faci asta!