Cu taicameu aveam un mod de operare clasificat ii dadeam eu rar 50 sau 100€ si il intrebam cand ii primesc, se tinea de cuvant nu trecea ziua scadenta si aveam banii. In schimb maicamea imi dadea sume mici si nu mii cerea de fel, cateodata ii returnam sau nu. I.am platit scoala de soferi pentru B dar simt ca nu i-am dat tot ce trebuia. Merita mai mult
Parintii mei nu mi-au cerut vreodata un ban inapoi, cu toate ca am specificat ca este vorba de un imprumut. Acelasi lucru, il voi face si eu la randul meu, cand voi avea copii.
Mi se pare de prost gust cand parintii cer banii înapoi, mai ales la sume infime.
Exact asta spun si eu si de asta am întrebat.
Mama si bunica mea sunt genul ce nu ma lasa sa plec de la ei fara sa spuna "ia acolo ca sa aveti de benzina" sau "ia sa va mai luati voi ceva sa nu mai cheltuiti din al vostru suplimentar" (astea fiind 100/200 de lei).Iar daca am nevoie de o sumă mai mare pentru ceva mereu imi zic sa imi dea ei jumătate sau macar un sfert din bani chiar daca le spun ca nu e nevoie.
Spune mersy nati ca nu te au vândut de mica pentru mici cu bere ca acum cereai împrumut de la cămătari, acum măcar iți dau fără dobânda, bucurate ca nu e la banca, eu când ceream le dădeam înapoi sub alte forme, le faci un cadou
Părinții au obligația legală să întrețină și să îți satisfacă nevoile materiale pâ
nă la 18 ani. Dacă în continuare conviețuiești cu părinții și nu ai un venit, fiind student de exemplu, aceasta continuă ca o obligație morală din partea lor. Dar după aceea, când ai un venit și locuiești împreună cu ei, situația se schimbă. Vei contribui la bugetul familiei cu partea ce îți revine din cheltuielile case, o sumă convenită de comun acord. Restul banilor îți aparțin și poți să faci ceea ce dorești cu ei. Dar din acel moment, dacă ceri bani suplimentari părinților, indiferent de sumă, mare sau mică, trebuie să clarifici în momentul cererii ce va fi acea sumă, un împrumut sau o donație. Iar dacă părintele consideră că este un împrumut, îi restitui banii înapoi.
Eu văd.Una este sa ii ceri copilului daca stii ca poate sa te ajute (cu toate ca tu ca părinte nu ar trebui să îi ingreunezi lui viata si sa il lasi sa iti ofere el ca simte, dar in fine) si alta e sa ii scoti ochii pe un 50 de lei.
Nu trebuie sa te întrețină ai tăi la maturitate, dar nici nu trebuie sa uite ca sunt parinti.Un părinte răbda el foame mai degrabă decât sa isi stie copilul flămând.
Daca cel ce cere e sanatos si munceste, e normal sa returneze banii parintilor pentru ca au si ei nevoi.
Daca cel ce cere nu are bani ca are probleme si nu poate munci, atunci normal ca parintii nu ii mai cer nimic inapoi.
Deci depinde de situatie.
Asta ține de relația voastră, unii părinți le iau copiilor Mercedes, alții îi dau afară din casă la 18 ani. Pe lângă relație, contează educația lor, primită de la părinți.
Răspunsul depinde de multe lucruri pe care nu le menționezi.
Ce vârstă ai, dacă ai un job, dacă te întreții singur sau nu, ce situație financiară au părinții, dacă își permit sau nu să te ajute cu bani, cât de des ceri bani de la ei, dacă obișnuiești sau nu să le dai banii înapoi, cum a fost abordată problema banilor în familia voastră, etc.
De exemplu, dacă părinții au o pensie de 1000 de lei pe lună și tu le ceri 100 de lei ca să-ți plătești factura la mobil, ar fi frumos să le dai banii înapoi cât mai repede. Pentru că 100 de lei în cazul ăsta înseamnă trei zile de viață pentru ei.
Dacă părinții au resurse financiare mai mari și le ceri 50 de lei pentru că ai o urgență, dar fără să faci din asta un obicei, atunci nu cred că se mai așteaptă să le dai banii înapoi.
Te duci prea departe.
Am specificat daca esti adult si am spus doar daca ii primesc inapoi cand vrei sa ii returnezi...Nu ca nu vrei sau te faci ca uiti sa ii returnezi, nu ca sunt bancheri sau săraci.
Intreb lucrul asta pentru ca in familia mea nu mi sa cerut si nici luat bani inapoi niciodata de către părinții.Nu sunt bogați dar sunt copilul lor si ma ajuta oricand am nevoie cu cat pot (nu cu mii de euro ca am specificat).Dar sunt mame sau tati ce pentru un 50/100 de lei asteapta sa fi sluga la ei fie ca poti sau nu, iar cand le inapoiezi bani ti smulg din mana.Mie asta mi se pare urat de tot si dau dovadă de niște părinții ciudați.Adica,eu merg pe premiza "rabd foame, dar sa nu rabde copilul meu" daca nu e asa si la altii e trist.(si aici ma refer la bani sau lucuri necesare traiului, nu la ultimul model de bmw).
Depinde câți ani ai.
Eu de ex. am 32. La vârsta asta m-aș considera de tot rahatul să iau bani de la ei (indiferent de situație) și să nu-i mai dau înapoi.
Nu vorbesc de rahat mărunțiș câțiva euro, ci de sume cât de cât consistente.
Dar nu văd cum ar putea să apară situații de genul ăsta. Că un ban în buzunar ar fi normal să ai cam tot timpul.
Sau dacă nu ai carduri.
Iar dacă e vorba de sume mai mari, cu atât mai mult nu poți să nu-i dai înapoi.
Daca ar fi cazul sunt sigura ca mi-ar da si de dat inapoi cred ca ar depinde de situatie, daca am de unde, daca au nevoie, etc.
Scorpia de bunică-mea mai obișnuiește să facă asa. Dacă îți ia lucru cadou trebuie sa ii dai banii inapoi. Dacă mergi la masa la ea te adaugă în nota de plata pe care nu ți-o dă pe loc, cum este la restaurant. Ea așteaptă până te cerți cu ea apoi îți spune cât ai de plătit pentru ultimele 100 de mese din ultimii nu știu câti ani. Asta calculat cu întârzieri de plată și dobânzi. Nu degeaba că ultima data când i-am intrat în casa a fost în urma cu 16 ani, iar mama ultima data la ea a fost în urma cu 11 ani. Și cu mama practica la fel, o ajuta după aia trebuia sa înapoieze banii înzecit cu dobânzi. O cățea impertinentă.
Stiu si eu pe cineva asa de aia zic.Pentru 50 de lei se tot plange voalat "nah, astea imi sunt toti bani, da iai" si dupa "hai duma pana acolo"sau" hai fa-mi aia " cu continuarea "cat mai trebuie sa iti dau pe lângă aia de atunci"si face asta cu copilul ei.
silwiuandreie întreabă: