O familie in secolul XXI ii ingreuneaza viata unui tanar/tinere de 25-30 ani care e cuprins mult timp in serviciul lui (medici - garzi, conferinte, simpozioane internationale, ore de predat, ore pe teren; IT-sti; ingineri; politisti; jandarmi; profesori universitari; muncitori in fabrici in 3-4 schimburi etc etc). Sa cresti copii, sa le faci baie, pachetele, ghiozdan, sa le schimbi pampersii, sa dedici timp sa te joci cu ei, sa investesti bani si timp in ei, sa dedici timp sa stai cu sotul/sotia, astea ingreuneaza viata unui tanar muncitor si care vrea sa fie competitiv 10-12 ore la locul de munca printre ceilalti colegi, familia ii rapeste timpul din viata. Si sunt barbati si femei singure care n-au chef de asa ceva si aloca timpul si banii catre alte scopuri. Zilnic unui om casatorit ii moare egoul sau prin munca pe care trebuie sa o depuna fata de familia lui, el nu mai poate sa faca actiuni numai pentru sinele lui. Ei trebuie sa se dedice 5-6 ore zilnic vointelor copiilor si sotului/sotiei, nu mai fac numai ce vor ei. Copii vor sa te joci cu ei chiar si seara si noaptea cand tu esti sleit de puteri si dimineata la 6 tu trebuie sa te duci la munca, in timp ce ceilalti dorm.
Barbatii moderni sunt mai comozi si traiul de unul singur intr-un apartament minimalist, sa faca ce vor ei sa poata calatori oricand le surade mai mult traiul asta. Chiar daca au totul dar n-au iubire, prefera iubirea tangentiala, aceea din cand in cand. Se preconizează ca in viitorul apropiat oamenii vor trai tot mai singuri, familii despartite cu barbati singuri si femei singure ramase cu copii. Oamenii sunt tot mai singuri chiar si-n familie, nu mai vad rostul familiei si nu mai vad valoarea celor de langa ei. Ce parere aveti? Unde ne indreptam in secolul XXI caracterizat de workaholics si de goana dupa bani?

Asta o stiu de multa vreme, in speranta de a trai cu cineva am fost tradat in viata de 2 ori. Prima oara cand eram mic m-a afectat pe o perioada indelungata dar in timp am avut aventurile mele ca na ne...t o iei razna. Apoi recent credeam ca am gasit pe cineva compatibil dar din nou am fost refuzat probabil pentru ca nu ma placea si ma evitat pe ocolite cu un pretext civilizat. sigur era ceva fie nu.i placeam deloc alta cauza nu ar fi. Macar singur fac ce vreau mai dau la bucilaila cand nimeresc & ma realizez pe plan material locuinta apoi o masina noua as vrea si revin in tara cand ajung cal batran. In femei nu mai cred deloc mgtow e viitorul omeniei

Salut,
Aici sunt generatii diferite, la fel si opinile.
Esti responsabil de ceea ce esti si ce ajungi in viata.
Poti sa te simti implinit si fericit si daca ai familie si daca nu ai.
Conteaza scopurile in viata, familia poate fi unul de exemplu.
Esti liber sa faci ce vrei.
Si liber cu adevarat esti cand nu mai ti cont de parerile altora si faci diferenta intre a trai si a exista doar.
Majoritatea dintre cei care au famili si critica pe altii care nu au, sunt doar niste oameni mediocri si de moda veche.

Dacă te căsătoreşti, diferenţa e că nu mai zici vai de mine, zici vai de noi. Cam atât.

Dacă bine ințeleg, ești "tanar/tânăra de 25-30 ani" ce locuiește cu familia/părinții?

Cu intrebarea aceasta nu ai pus puctul pe un "i", ci pe mai multe "i"-uri:
-indiferenta conducatorilor
-inegalitate
-incorectitudine. Restul le mai gasiti si voi. Dar cel mai rau "i" este de la "ireparabil". Pentru ca societatea nu merge spre bine si nici nu ramane la stadiul acesta; ci ea va merge in jos si tot mai jos. Nici nu exista imaginatie oameneasca la cat de rau se poate ajunge. Crezi ca degeaba a fost distrus pamantul prin apa, si degeaba va fi distrus iarasi prin foc?
Am fost creati sa traim in familii. Iar daca statul se opune la acesta prin faptele lui, toti conducatorii acestuia isi vor primi pedeapsa.
Fara familie nu exista societate; fara societate nu exista un stat. Iar statul (capul) se pare ca s-a despartit de trup si lucreaza chiar impotriva trupului sau! Mintea a devenit egoista si a luat-o razna; si din pricina aceasta sufera tot trupul. Statul (capul) se plange ca este saracie, dar el se impodobeste cu salarii si cu valori materiale si imobiliare dintre cele mai bune.
Daca ar fi dupa mine, eu as lua orice om politic -mare si mic- si as face cu ei educatie. I-as invata 10, 15 ani sau mai mult, pana vor intelege fiecare dintre ei ca sa caute nu foloasele lui, ci ale celorlalti. Pentru ca niciodata nu o sa gasesti un om politic educat. Niciodata. Pentru ca toate facultatile din lumea aceasta nu pot schimba niciodata inima omului. Omul trebuie invatat sa iubeasca altruismul. Numai in felul acesta va fi capabil sa ajunga la conducere, sa conduca pe altii.
Dar pentru ca lucrurile nu se vor schimba, trebuie sa ajungem sa ne incredem in Dumnezeu. Cred ca este mult procentul daca spun ca doar 10% din parintii de astazi sunt si cabapili sa fie parinti. Divorturile par ca prind din urma numarul casatoriilor; si asta tot din lipsa de educatie.
Romania este a doua ce-a mai saraca tara din UE. Dar daca nu suntem pe primul loc in saracie, atunci suntem la capitolul coruptie.
Este adevarat ca orice conducator este pus de Dumnezeu. Dar daca am ajuns ca pe unii in loc sa-i vizitam la palat ii vizitam la inchisoare, atunci ne imaginam ce servici au adus ei tarii. Daca un om este capabil sa conduca tara, atunci sa se puna in fruntea ei si sa sa o conduca. Dar daca nu este in stare, atunci sa ne vindem strainilor, si sa ne conduca ei. Vom invata limba lor si vom trai dupa cum doresc ei, dar sa nu mai fim ca o turma cu un pastor care-si taie oile dupa poftele lui, si nu se ingrijeste de cele mai slabe. Dar nu stiu daca strainii ar da doi bani pe noi. Am ajuns ca o carpa pe care nimeni nu o mai poate intrebuinta.

Si ce?
Axeaza-te pe viata ta, nu pe vietile altora.

Eu am 40 si nu sunt insurat, nu am copii, si nici nu ma intereseaza toate feministele astea care se da de ceasul mortii cum ca ele vor egalitate intre sexe, dar cand trebuie sa bata un cui ma cheama pe mine, ca de,.ea nu are forta unui barbat!
Asa ca banii sunt maculatura pentru mine si femeile ma inerveaza! (nu si bagaboantele, care sunt mai dezghetate)

Eu inca astept un război mondial sau macar "ceva" care sa reducă, macar, cu 4-5 miliarde populația lumii. Poate cei ce vor ramane, vor invata sa fie oameni.

Femeile trebuiesc călărite nu lăsate însărcinate, am încheiat citatul.

Ceea ce spui tu despre grija pentru progenituri e perfect normală, naturală, bebelușii nu se cresc singuri. Înainte, când nu exista capitalism, nimeni nu se plângea atât de tare de volumul îndatoririlor casnice (inclusiv copii), care era prezent în orice familie, depinzând de câți membri o formau. Ca să îi crești, trebuie să mergi la muncă, să strângi bani, să-ți lași copiii în grija unor cadre didactice, îngrijitoare la creșă, și asta în cel mai rau caz, dacă nu au bunici...
Nu cred că înainte era altfel, aveai la fel de mult de muncit, dar acum stresul enorm față de pierderea locului de muncă, pentru faptul că banii sunt insuficienți, produsele prea scumpe, taxele - multe, mărunte, abuzive, senzația apăsătoare dată de știrile inutile din presă, reclame, lipsa spiritualității, transfigurarea individului într-o lume virtuală (tehnologie la tot pasul, nu ne dezlipim ochii din telefoane), poluarea excesivă a orașelor, zgomot, aglomerație, grabă, praf, mizerie, betoane, lipsa vegetației etc., toate acestea se citesc în ochii oamenilor. Totul este modern și la îndemână, avem totul, internetul a jucat un rol major în asta, da. Și totuși nu vedeți ca lipsește ceva? Nu ești sărac, nu mori de foame, dar ești nefericit pentru că nici măcar relații normale cu oamenii nu mai poți lega.
Părerea mea: lipsa valorilor, principiilor, goana după satisfacerea proprie și posesie și lipsa credinței în... ceva. Lipsa pasiunii. Asta ar fi buba secolului.

Sunt de acord cu tine în mare parte, dar goana după bani și competitivitatea excesiva sunt doar unele dintre motivele pentru care tot mai mulți bărbați aleg sa rămână necăsătoriți toată viata.
Un alt motiv ar fi inegalitatea dintre sexe în caz de divorț. Ca și bărbat, întotdeauna pierzi în caz de divorț, pierzi custodia copiilor, pierzi pana la jumătate din venituri și uneori pierzi chiar mai mult...
Atunci întrebarea se pune: De ce sa semnezi un certificat de căsătorie, dacă ști ca la posibila reziliere a acestuia vei fi defavorizat pentru simplul fapt ca te-ai născut bărbat?

Mda si de ce nimeni nu face ceva? Am devenit prea izolati unii de altii, competitivitatea asta exagerata nu e buna, cooperarea e cheia dar nu se promoveaza.

Nu inteleg de ce e "trist". Ai mai mult timp pentru tine. Iti dedici timpul tie si investesti in tine. Iti asiguri independenta financiara si iti indeplinesti dorintele.

Trist! Dar adevarat...